Dinu Lipatti

Ascultând interpretările lui Lipatti, fie în muzică barocă (Bach sau Scarlatti), în cea romantică (Chopin, Schubert, Liszt, Grieg, Schumann), în cea impresionistă (Ravel), în cea modernă (Enescu, Bartok), ai de cele mai multe ori senzația că nu poți clinti niciun sunet de la locul său, că fiecare nuanță de intensitate sau culoare, fiecare valoare ritmică, fiecare frazare nu poate suna decât așa cum a realizat-o el. Bach este olimpian și spiritualizat, cu o maximă limpezime a vocilor, dar și cu o sensibilitate venită din adâncul sufletesc. Mozart are ingenuitatea și firescul exprimate cu o paletă dinamică de cea mai subtilă varietate. În partiturile moderne, inclusiv în cele proprii, Lipatti face lumină în conglomeratele și complicatele meandre sonore, realizând prin precizie și bogăție coloristică, ce nu o dată evocă timbrurile instrumentelor orchestrei, nu un limbaj dur și sec, ci unul cu vibrație emoțională și forța de captare. Enescu a subliniat faptul că Lipatti i-a înțeles perfect intențiile și i-a interpretat lucrările ca nimeni altul. Un punct culminant în arta lipattiană îl reprezintă însă interpretarea muzicii lui Chopin, și, așa cum a explicat prof. Dragoș Tănăsescu, aici [...] el evocă, în același timp, polifonia lui Bach, perlajul preclasicilor, puritatea lui Mozart sau chiar dramatismul beethovenian. Aceasta nu este o denaturare a sentimentului romantic, ci dimpotrivă, o mai completă și filozofică cuprindere a acestuia. În totul, Lipatti a reușit acel echilibru perfect între gândire și sensibilitate, între rigoare și libertate, între claritate și densitate, ceea ce a asigurat viabilitatea și modernitatea viziunii sale artistice peste decenii. Dacă înregistrările pe care ni le-a lăsat moștenire au rămas repere ale pianisticii secolului XX, concepțiile sale despre muzică, concep-tiile morale, lupta eroică pe care a dus-o împotriva bolii ce-l macină se pot constitui astăzi în modele demne de urmat. Lipatti cântă așa cum era – spun toți cei care l-au cunoscut, subliniind armonia între artist și om. Olga Grigorescu