Cartea Doamna Bovary PDF

„Critica literară tot repetă despre Emma […] că avem de-a face cu o nefericită, demnă de milă. În realitate însă, soarta ei e mai umană și mai de râvnit decât aceea a pântecelor muncite ale femeilor din Yonville […], care par să trăiască doar pentru a îndeplini anumite roluri domestice și care cred, la fel ca soacra Emmei, că femeile nu trebuie să citească romane, spre a nu deveni niște visătoare. Chiar dacă moare tânăra și sfârșitul îi e cumplit, Emma are cel puțin curajul să se accepte așa cum este și trăiește experiențe profunde, pe care virtuoasele burgheze din Yonville nici măcar nu le-ar putea bănui în existența lor banală.” – Mario Vargas Llosa, Orgia perpetuă: Flaubert și Madame Bovary „Doamna Bovary este asemenea gărilor din vremea ei: grațioasă, chiar florală, însă făurită din fier.” – John Updike „In Doamna Bovary nu e nimic adevărat. E o poveste inventată pe de-a-ntregul; nu am pus în ea nimic din sentimentele mele sau din existența mea. Iluzia (dacă există vreuna) vine, dimpotrivă, din impersonalitatea operei. Este unul din principiile mele, fără de care nu poți scrie. Artistul trebuie să fie în opera lui ca Dumnezeu în creație, invizibil și atotputernic; să-l simți peste tot, dar să nu-l vezi.” – Gustave Flaubert, Scrisoare către Domnișoara Leroyer de Chântepie, 18 martie 1857 GUSTAVE FLAUBERT s-a născut la 12 decembrie 1821, la Rouen. Sănătatea șubredă, dar și sensibilitatea să aparte l-au făcut să renunțe la o carieră juridică pentru a se consacre vocației artistice. Laborios, rafinat, estet, Flaubert va deveni unul dintre cei mai mari romancieri francezi din secolul al XIX-lea și una dintre valorile necontestate ale literaturii universale. Scrierile sale (romane, nuvele sau povestiri), apelând alternativ când la o formulă realistă (Doamna Bovary, Educația sentimentală), când la una romantică (Salammbo, Ispitirea Sfântului Anton), când la una mixtă (Trei povestiri), l-au impus drept unul dintre întemeietorii romanului modern, părinte al naturalismului și teoretician al specificului esteticului. S-a stins din viață la Croisset, la 8 mai 1880.