"Douăsprezece inele" are ca temă starea social-economică și politică a Ucrainei la începutul perioadei postsovietice. Acțiunea se desfășoară în zona apuseană a țării, învecinată cu Transilvania. De altfel, teritoriul României este străbătut în finalul cărții de sufletul decorporalizat al protagonistului, autorul mărturisind chiar că romanul se încheie în trenul Suceavă-București, un drum care duce spre sud și spre apus. Romanul reprezintă o meditație asupra vieții și a morții, condensând, în stilul lui James Joyce, acțiunea într-un interval foarte scurt - o zi și o noapte - și însoțind-o cu întoarceri în trecut. Scriitură originală, cu inovații de limbaj, zugrăvind tipologii comportamentale și imaginând o lume posibilă a orașului Lvov în care și-a dus viața marele poet Antonyci, face din romanul "Douăsprezece inele" una dintre capodoperele literaturii ucrainene contemporane.
