Drumul spre Wigan Pier

Cu Drumul spre Wigan Pier, un volum-reportaj apărut în 1937, Orwell își cucerește notorietatea ca scriitor, dovedindu-și extraordinarele calități de observator al realității contemporane. Aici, își relatează experiențele din timpul șederii în sumbrele zone industriale din Yorkshire și Lancashire, în nordul Angliei, unde mineritul reprezenta principala sursă de venit – și, adesea, de supraviețuire – pentru majoritatea oamenilor din clasa muncitoare. Implicat fără a-și pierde obiectivitatea, Orwell oferă un set de imagini și povești impresionante despre viața minerilor, a șomerilor și a oamenilor rămași pe drumuri într-o lume întunecată și o epocă aspră, între Marea Criză interbelică și al Doilea Război Mondial. Sensibil la soarta săracilor Angliei, autorul, în ciuda orientării politice de stînga, nu își pierde bunul-simț și face o pledoarie pentru socialism, deși, concomitent, ridiculizează socialiștii de budoar ai epocii. Drumul spre Wigan Pier, carte care a impresionat la vremea ei publicul britanic, rămîne o lectură fascinantă, căci dilemele ei sînt și cele ale lumii contemporane. O călătorie literară devenită clasică, considerată de critici cuceritoare, dar și tulburătoare... Astăzi această carte devine surprinzător de relevanță pentru vremurile noastre agitate. Dacă ar mai trăi și și-ar reitera acum călătoria în nord, Orwell ar descoperi că timpul și spațiul converg, iar trecutul îl copleșește. - The Guardian Un adevărat geniu… toată furia și frustrarea lui Orwell și-au găsit în Drumul spre Wigan Pier o cale de expresie. - Peter Ackroyd E foarte ușor să înțelegi de ce Drumul spre Wigan Pier a avut și încă mai are un impact atît de puternic. Sinceritatea, prospețimea și vigoarea ei sînt excepționale... Mai presus de toate, cartea este un studiu despre sărăcie și, mai mult, despre durabilitatea diferențelor de clasă. - Richard Hoggart Traducere din limba engleză și note de Lavinia Braniște