Ce punți de legătură se pot identifica, în istoria secolului XX, între germanul Hindenburg și francezii Petain sau de Gaulle, între polonezul Piłsudski și finlandezul Mannerheim, între turcul Mustafa Kemal și oricare dintre cei pomeniți mai sus? Faptul că toți s-au remarcat că militari destoinici și că toți au ajuns, în țările lor, să ocupe funcția supremă. În ce mod, pentru cât timp și cu ce rezultate e deja o altă chestiune. Dar acest lucru s-a întâmplat întotdeauna în condițiile unor crize pe care oamenii în uniformă au fost chemați să le rezolve sau în care, cel mai adesea, s-au implicat din îndemn propriu. O vocație «imperiala» le-a fost comuna tuturor, dacă restituim cuvântului imperium sensul său inițial, acela de "comanda, porunca, stăpânire". O zicătoare tătară, frecvent citată de Mustafa Kemal Ataturk, "Numai mâna care poate ridica sabia e vrednică să țină sceptrul", este potrivită ca exergă acestor cariere stranii, care par, în plin veac XX, să reînvie chipuri și legende ale trecutului. Toate numele menționate au dobândit, la vremea lor, statutul de personaje, nu departe de accepția literară a termenului. Toate au avut o existență românescă, toate pot deveni eroi de roman. - Ștefan Cazimir
