Fără al doilea nume. Povestiri cu Jack Reacher Fără al doilea nume, bestseller New York Times, reunește toată proza scurtă a lui Lee Child și oferă cititorilor nenumărate detalii despre viață și peripețiile lui Jack Reacher. Volumul începe cu Prea mult timp, o povestire în care Reacher, aflat într un orășel din Maine, e martor la furtul unei poșete și, dându și seama că nu e vorba de o simplă tâlhărie, hotărăște să facă investigații. Acțiunea din Căldura mare are loc în 1977, când Jack e adolescent și își petrece vara la New York, unde o pană de curent scoate la iveală partea întunecată a orașului. Războaie mici îi poartă pe cititori în 1989, când Reacher, polițist militar, e însărcinat cu elucidarea asasinării brutale a unei femei într-o pădure din Georgia, iar Al doilea fiu dezvăluie momentul în care „creierul reptilian" al lui Reacher devine la fel de important precum forța mușchilor săi. Colecția e completată de alte opt povestiri, care întregesc portretul unuia dintre cei mai îndrăgiți eroi de thrillere din întreaga lume. Acest volum demonstrează ceea ce fanii lui Lee Child știu deja, anume că este un povestitor înnăscut și un fin observator. - Publishers Weekly Jack Reacher este noul James Bond al zilelor noastre. Pur și simplu nu ne mai săturam de aventurile lui. Citesc fiecare roman din serie imediat ce e publicat. - Ken Follett, autor de bestselleruri New York Times Lee Child este unul dintre cei mai apreciați autori de thrillere ai zilelor noastre. Cărțile sale se află constant pe listele de bestselleruri din întreaga lume, fiind publicate în peste o sută de țări, și au obținut numeroase premii, dintre care amintim: Anthony Award și Barry Award pentru romanul său de debut, Capcana Margrave, Specsavers’ National Book Award pentru Urmărit și RBA Prize for Crime Writing pentru Personal. După două dintre romanele sale au fost realizate filme de excepție: Jack Reacher, bazat pe romanul One Shot, și Jack Reacher: Să nu te întorci niciodată, ambele avându-l pe Tom Cruise în rolul principal. La Editura Trei, au apărut deja 10 romane din seria Jack Reacher: Merită să mori, Școala de noapte, 61 de ore, Convinge-mă!, Ghinioane și încurcături, Personal, Urmărit, Să nu te întorci niciodată!, Filiera de la miezul nopții și Capcana Margrave. Cuprins: Prea mult timp • Al doilea fiu • Căldură mare • Agent secret • Războaie mici • Noua identitate a lui James Penney • Toți vorbesc, până la urmă • Nu e un exercițiu • Poate că au o tradiție • Un tip intră într-un bar • Nicio camera liberă la motel • Tablou cu un restaurant singuratic Fragment din povestirea scurtă "Al doilea fiu", povestire din cartea "Fără al doilea nume" de Lee Child: "Reacher ieși în stradă și se uită la peticul de ocean din depărtare. Marea Chinei de Est, nu Pacificul. Oceanul se întindea în cealaltă direcție. Okinawa era una dintre insulele arhipelagului Ryukyu, iar această insulă separă cele două corpuri de apă. Între Reacher și apă erau cam patruzeci de case pe partea stângă a străzii și tot patruzeci pe dreapta. Se gândi că în locuințele mai apropiate de el și mai depărtate de mare erau cazate familiile infanteriștilor marini, iar casele mai depărtate de el și mai apropiate de mare erau locuite de familii de localnici japonezi, care stăteau acolo permanent. Știa cum mergea treaba în imobiliare. Doar la câțiva pași de plajă. Oamenii se dădeau în vânt după astfel de locuri și, în general, militarii îi lăsau pe localnici să ia casele cele mai râvnite. Departamentul Apărării era mereu preocupat să nu apară fricțiuni. Mai ales în Okinawa. Aerogara era chiar în centrul orașului Ginowan, care nu era mic deloc. De fiecare dată când un avion decolă, școlile trebuiau să facă o pauză de un minut, două, din pricina zgomotului. Se întoarse cu spatele la Marea Chinei de Est și începu să meargă spre interiorul insulei, trecând pe lângă căsuțe identice, traversă o intersecție în cruce și ajunse într-o matrice perfect rectangulară de alte case identice. Fuseseră construite repede și ieftin, dar arătau bine. Erau întreținute meticulos. Pe câteva verande văzu femei localnice minione, ca niște păpuși. Le salută politicos, dând din cap, dar toate întorceau privirea în partea opusă. Nu văzu niciun copil japonez. Poate că erau deja la școală. Poate că pentru ei semestrul deja începuse. Se întoarse din drum și, după o sută de metri, îl găsi pe Joe, care ieșise în stradă și-l caută. - Ți-au spus de test? zise Joe. - Nu-i mare scofală, spuse Reacher. - Trebuie să-l trecem. - Evident c-o să-l trecem. - Nu, adică chiar trebuie să trecem testul ăsta. Trebuie să-i facem zob. Să dăm tot ce-avem mai bun. - De ce? - Pentru că încearcă să ne umilească, Reacher. - Pe noi? Nici măcar nu ne cunosc. - Pe cei ca noi. Suntem cu miile. și trebuie să-i umilim noi pe ei. Să-i facem să se rușineze că a putut să le treacă prin cap ideea asta. Trebuie să fim mult mai buni decât ei la testul lor stupid."
