Fără drept de apel este "Cain și Abel" al secolului XXI. Un roman puternic despre decepție, ura și răzbunare. Dacă Danny Cartwright ar fi cerut-o pe Beth Wilson în căsătorie cu o zi mai devreme sau mai târziu, nu ar fi fost arestat și condamnat pentru uciderea celui mai bun prieten. Dar când martorii acuzării sunt un avocat, un actor cunoscut, un aristocrat și un afacerist de succes, cine să creadă versiunea acuzatului? Așa poate fi rezumat cel mai puternic român scris de Jeffrey Archer de la Cain și Abel încoace. Personajele cărții va stăruie în minte mult timp după ce ați întors ultima pagină. Dacă nu v-ați convins, pregătiți-vă de un final șocant chiar și pentru cei mai împătimiți fani ai lui Archer. Fragment din roman: “Danny zăcea treaz pe patul de jos, gândindu-se la tot ce se întâmplase de la moartea lui Nick. Nu putea dormi, cu toate că, de data asta, Marele Al nu sforăia. Știa că și ultima lui noapte la Belmarsh va fi la fel de lungă ca prima - o altă noapte pe care n-o va uita niciodată. În ultimele douăzeci și patru de ore, mai mulți gardieni și deținuți trecuseră să-și ia la revedere de la el și să-i ureze noroc, demonstrându-i cât de popular și respectat fusese Nick. Marele Al nu sforăia pentru că fusese expediat cu o dimineață înainte de la Belmarsh la închisoarea Wayland din ținutul Norfolk, în timp ce Danny repetă pentru niște examene la care se înscrisese Nick. Mai avea de dat niște teste la matematică, dar era dezamăgit că trebuia să renunțe la examenele de engleză, la care Nick nu se înscrisese. După-amiază, când revenise la celulă, nu mai găsise nici urmă din Marele Al, de parcă uriașul n-ar fi existat niciodată. Danny nu avusese nici ocazia de a-și lua la revedere. Probabil că Marele Al își dăduse de acum seama de ce fusese Danny la guvernator și spumegă. Dar Danny știa că prietenul lui se va calma văzând condițiile din închisoarea de categoria C, televizor în fiecare celulă, mâncare aproape comestibilă, ocazia de a merge la o sală de sport mai puțin aglomerată și mai ales permisiunea de a circula prin clădire timp de paisprezece ore pe zi. Și Leach dispăruse, dar nu știa nimeni unde și doar puțini erau interesați să afle ce se întâmplase cu el. În ultimele săptămâni, Danny începuse să-și compună un plan, dar îl ținea pentru el, pentru că nu putea risca să pună ceva pe hârtie. Dacă se descoperea, îl așteptau încă douăzeci de ani de iad. Se culcă."
