Frumoasele straine

  • Autor distins cu Thomas Mann Prize pentru literatură Umorul, satiricul și grotescul au fost dintotdeauna, în volumele sale de versuri, în "Levantul" și-n "Orbitor", in "Enciclopedia zmeilor" și-n "De ce iubim femeile", a doua coardă la arcul lui Mircea Cărtărescu, alături de cea onirică și vizionară. În "Frumoasele straine" ele sunt coarda dintâi. Puține cărți din literatura română de azi îi pot sta alături ca naturalețe a povestirii și ca ubicuitate a comicului, întins pe toate registrele, de la zâmbetul discret la râsul cu lacrimi. Cele trei povestiri unite de aceeași voce narativă, destinsă și firească, sunt filme cu camera în mână, fără nici o emfază, mizând pe sinceritate și simplitate. Sunt road movies, mai scurte sau mai lungi, cu scriitori, artiști vizuali, polițiști și criminali, studente și responsabili culturali, fantome și cineaști, risipiți într-o lume mereu surprinzătoare.