Holy Cow

O minunată parodie a lumii postmoderne, semnată de David Duchovny, cel care a dat viața personajului Fox Mulder din celebrul serial The X-Files, dar și scriitorului Hank Moody din serialul Californication. David Duchovny a cîștigat Globul de Aur pentru cel mai bun actor în rol principal într-un serial de televiziune.   Holy Cow (2015), debutul actorului David Duchovny în lumea ficțiunii literare, este o fabulă pe cît de nostimă, pe atît de emoționantă despre prietenie, religie, umanitate și toleranță. Elsie Bovary, o vacuță de la o fermă din nordul statului New York, își petrece viața senină păscînd, studiind celelalte animale și pălăvrăgind cu prietena ei cea mai bună, Mallory. Lumea sa este însă zguduită din temelii cînd, găsind poarta grajdului deschisă într-o seară, se strecoară pînă la casa fermierului și află cu stupoare că oamenii nu cresc vaci doar pentru lapte, ci ca să le mănînce carnea și să le folosească pielea pentru a fabrica diverse lucruri. După această cumplită revelație, Elsie hotărăște să plece în India, unde vacile sunt considerate sfinte și nimeni nu se atinge de ele. I se alătură îndată porcul Jerry, de curînd convertit la iudaism, care vrea să ajungă în Israel pentru că acolo nimeni nu pune gura pe carne de porc, și curcanul Tom, dornic să ajungă în Turcia, țara unde este venerat. Cei trei trec împreună printr-o grămadă de peripeții, care de care mai hazoase și mai hazardate, ce pun însă sub semnul întrebării multe realități ale lumii contemporane.   „Noi avem o «tradiție orală» – cum se zicea pe vremuri în cultura voastră. Poveștile și învățăturile de viață se transmit din vacă-n vitică, din generație în generație. Cam ca Odiseele și Iliadele voastre. Le cîntam chiar. Mă scuzați că mă sparg în figuri cu nume ilustre. Homer. Bum! Hai că vă las un pic să vă reveniți din șoc.” (David Duchovny, Holy Cow)   „Surprinzătorul debut al starului hollywoodian David Duchovny este de departe cea mai antrenantă alegorie de la Ferma Animalelor încoace. Povestea lui Elsie, o vacuță americană care descoperă adevărul despre soarta ei, e plină de umor și semnificații.” (Time Out)   „Primul roman al lui David Duchovny este o fabulă încîntătoare despre demnitate și toleranță, cu animale antropomorfizate și presărată cu calambururi, glume cu dublu înțeles și umor sofisticat…” (Kirkus Reviews) Dacă tot e sezonul estival, e vară şi ne lăsăm imaginaţia să o ia razna, fără nicio precauţie, ne-am gândit să alegem, pentru Clubul de Lectură, o carte cu haz, o carte care să fie o surpriză deopotrivă amuzantă şi spirituală pentru cititori, ceva care să ne relaxeze, să ne facă să râdem, să ne ofere un prilej de evadare în neconvenţional. Am găsit aceasă reţetă în surprinzătoarea şi amuzanta experienţă ficţională propusă de David Duchovny un autor care care, dincolo de afinităţile actoriceşti cunoscute publicului larg, are la bază o pregătire literară solidă (absolvent al prestigioaselor universităţi Yale şi Princenton), ghidată de profesori legendari precum Harold Bloom. Romanul său de debut e departe însă de a da cuiva dureri de cap academice, ci e o desfăşurare inteligentă de umor, ironie şi ludic, într-o poveste adresată tuturor vârstelor. Holy Cow este un roman care ar putea aminti, pe undeva, de Ferma Animalelor a lui George Orwell: animalele de la fermă dezvăluie o viaţă conştientă, secretă şi trăiesc o revelaţie în ceea ce priveşte cruzimea şi caracterul asupritor şi exploatator al stăpânilor. Văcuţa Elsie Q află, întâmplător, după escapadele nocturne la agăţat de tauri, privind pe geamul fermierilor care se uită la televizor, de scopul precis şi nemilos pe care oamenii îl dau creşterii animalelor. Departe însă de a pregăti o revoluţie şi a fundamenta premisele pentru o societate ideală (utopică însă, aşa cum ştim de la Orwell – te poţi întreba dacă nu cumva Elsie a citit Ferma Animalelor), abordând o atitudine mai pragmatică şi fiind conştientă de caracterul nesuferit al celorlalte copitate sau păsări, Elsie visează însă să ajungă tot printre oameni, într-o ţară însă unde să nu mai existe temerea de a fi exploatată şi devorată. Tot de la televizor, protagonistă cu patru stomacuri află că India ar fi tocmai o asemenea destinaţie, aşa că îşi pregăteşte călătoria, care nu îi lăsă indiferenţi pe porcul Jerry şi pe curcanul Tom. Jerry e terorizat de perpsectiva de a deveni carne de hamburgeri în vreme ce Tom trăieşte cu teama condamnatului care îşi cunoaşte ziua execuţiei (ce ironie, chiar Ziua Recunoştinţei). Fiecare descoperă că ar putea exista un loc pe planeta asta unde să fie respectat sau detestat, dar unde să aibă garanţia supravieţuirii. În vreme ce Elsie şi Jerry învaţă să meargă în două picioare, Tom face rost de un smartphone prin care să poată rezerva biletele de avion şi echipa porneşte în această călătorie cu final neaşteptat. După primele dificultăţi generate de întâlnirea cu lupi complet dezinteresaţi de politică şi aspiraţii nobile, şobolani aroganţi de oraş, trioul simpatic va reuşi să îi cucerească pe companionii umani din ţările de destinaţie şi chiar să ofere temeiuri pentru o pace între evrei şi musulmani. Jerry se converteşte la iudaism (apelând inclusiv la ritualul circumciziei, lecturând cu atenţie cărţile sfinte), Tom îşi evidenţiază virtuţile terapeutice şi îşi descoperă șinele însetat de înălţimi iar Elsie va savura huzurul prilejuit de mitologia şi spiritualitatea indiană. Dacă asta le va aduce fericire sau dacă şi un cadru idilic ascunde propriile sale umbre greu de tolerat pentru cei care au visat frumos, vă rămâne să descoperiţi. Romanul lui Duchovny e o fabulă amuzantă în care referenţialitatea, ironia, satira şi imaginaţia îşi fac loc în fiecare pagină. De la bovarismul lui Elsie (care încearcă să-şi depăşească condiţia şi care vine dintr-un clan care se numeşte chiar… Bovary), la ignoranţa americanilor în ceea ce priveşte geografia europeană (trioul năstrușnic se teme să traverseze Ungaria, crezând că e o ţară plină de flămânzi, pornind de la asemănarea dintre numele englezesc al ţării Hungary şi cuvântul care înseamnă foame în engleză adică hungry), de la obsesia epocală a televizorului şi felul ridicol în care ne modelează viaţa (aşa cum remarcă Elsie, oamenii par să se închine la un Zeu Cutie care mai degrabă îi desparte, trimite fiecare membru al familiei în camera lui), la felul în care oraşul perverteşte şi transformă locuitorii (până şi şobolanii familişti devin egoişti şi individualişti în mediul urban). Nu lipsește ironizarea reţetelor literare, a convenţiilor scriitoriceşti şi comodităţilor de lectură (Elsie face tot felul de remarci extrase din conversaţiile cu agentul ei literar). Nu în ultimul rând, romanul lui Duchovny vorbeşte într-o manieră tandră despre felul în care situaţiile limită ajung să ne solidarizeze , să minimalizeze diferenţele şi mai ales despre importanţa îndrăznelii de a visa şi de a porni în căutarea unui vis, indiferent cât de improbabilă e atingerea sa (desigur, nu vă puneţi prea multe întrebări legate de felul în care Elsie, Jerry şi Tom reuşesc să traverseze Aeroportul din Istanbul său să opereze un smartphone) şi indiferent de dezamăgirile pe care le pregăteşte orice realitate imperfectă. Sever Gulea, pentru blog.libris.ro