Ashtavakra Gita cuprinde dialogurile dintre marele mistic Ashtavakra și regele Janak iar istoria spune că la sfârșitul acestui dialog regele Janak a atins starea de Iluminare. Despre această convorbire Osho spune: "Pornim acum într-o călătorie fără seamăn. Omul are multe scripturi, dar niciuna nu e comparabilă cu Gîta lui Ashtavakra. În fața ei Vedele pălesc, Upanișadele sunt o șoaptă slabă. Nici chiar Bhagavădgită nu are măreția care se găsește în Ashtavakra Samhita – aceasta e pur și simplu neasemuită. Lucrul cel mai important e acela că nici societatea, nici politică și nici vreo altă instituție a vieții omenești nu a influențat câtuși de puțin afirmațiile lui Ashtavakra. Nu mai există nicăieri altundeva afirmații care să fie atât de pure, transcendentale, dincolo de timp și spațiu. Poate de aceea Gîta lui Ashtavakra, Ashtavakra Samhita, nu a avut un impact prea mare. Bhagavădgița lui Krishna a exercitat o influență foarte mare. Primul motiv e acela că Gîta lui Krishna e o sinteză. El e mai preocupat de sinteză decât de adevăr. Dorința de sinteză e atât de mare, încât pe Krishna nu-l deranjează să sacrifice puțin adevărul, dacă lucrul acesta e necesar. Gîta lui Krishna e un talmeș-balmeș în care se găsesc de toate; din acest motiv îi atrage pe toți, pentru că se află în ea câte ceva pentru fiecare. E greu să găsești o tradiție a cărei voce să nu se facă auzită în Gîta. E dificil să găsești pe cineva care să nu-și găsească alinare în Gîta. Dar pentru astfel de oameni, Gîta lui Ashtavakra se va dovedi foarte dificilă. Oamenii iubesc Gîta lui Krishna deoarece e foarte ușor să-ți extragi din ea înțelesul tău propriu. Gîta lui Krishna e poetică: în ea, doi plus doi pot face cinci, doi plus doi pot face și trei. Astfel de trucuri nu sunt posibile în cazul lui Ashtavakra. La el, doi plus doi fac exact patru. Afirmațiile lui Ashtavakra sunt afirmații de matematică pură. Aici, licența poetică nu este absolut deloc posibilă. El spune lucrurile așa cum sunt ele, fără niciun fel de compromis."
