Cele mai tacute zile imi dau tarcoale de la un timp parca privite prin lupa sunt intamplarile prin care trec mici nimicuri capata proportii epopeice varful ascutit al creionului se rupe un sambure de maslina cade din farfurie clipa de clipa un hercule liliputan se lupta cu dihaniile marii ma vad ancorand intr-un port nestiut cu un nasture aurit in mana intreb marinarii intalniti unde-i hlamida imparateasca de unde fost-a smuls si unde taramul in care o pot regasi dar toti ridica din umeri si tac cu stupoarea de dinainte de a fi existat cuvantul
