Cartea Intoarcerea fiului risipitor PDF

Volum tradus în premieră în limba română   Publicate mai întîi în revistele literare pariziene din preajma anilor 1900, scrierile de tinerețe reunite în Întoarcerea fiului risipitor dezvăluie un Andre Gide aflat la începutul fascinației sale pentru modernism. Cele șase „tratate” (proze poetice și secvențe dramatizate) sînt construite după tiparul artelor poetice simboliste, dar amintesc și de maniera în care scriitura modernistă revizitează și remodelează mituri antice. Trecînd de suprafața parabolei biblice, de clasicul episod homeric sau de povestea orientală, tînărul Gide face din „tratatele” sale o demonstrație a unor teme esențiale pentru modernism: individualitatea torturată, angoasă, refuzul legilor colectivității.   „Cărțile nu sînt, poate, un lucru prea necesar; la început erau de-ajuns cîteva mituri, religia se ținea numai în ele. Poporul se miră cînd le află și adoră fără să înțeleagă; aplecați cu luare-aminte peste imaginile adînci, preoții deslușeau încet înțelesul intim al hieroglifelor. Apoi s-a vrut o explicație; cărțile au amplificat miturile; dar cîteva mituri erau de-ajuns. Așa a fost cu mitul lui Narcis: Narcis era din cale-afară de frumos – și de aceea neprihănit; arată numai dispreț Nimfelor – fiindcă era îndrăgostit de sine însuși. Nici o adiere nu tulbură izvorul spre care, împăcat, se aplecă și-ntreaga zi își privea chipul… Știți povestea. Și totuși nu ne oprim din a o spune. Toate lucrurile sînt deja spuse; dar, cum nimeni nu ascultă, trebuie s-o iei mereu de la capăt.” (Andre Gide)   „În anii săi de început, Gide a fost puternic influențat de formele extreme ale nihilismului fin de siecle – în cazul său, de Mallarme, Wilde și Nietzsche –, dar a lăsat în urmă influența negativistă a predecesorilor săi umanizîndu-și treptat ideile estetice. A rămas cu totul credincios artei sale, dar a depășit constrîngerile inerente unei poziții estetice absolute, adăugind acesteia o dimensiune umană pe care opera maeștrilor săi nu a avut-o.” (Paul de Man)