Jocurile noastre de toate zilele

 De autorul bestsellerului Ce spui după bună ziua   Teoria jocurilor psihologice oferă o explicație neprețuită asupra modului în care oamenii, în mod inconștient și sistematic, eșuează în a coopera, în a-și satisface nevoile autentice, în a obține relații împlinite, deși își doresc foarte mult contrariul și se străduiesc din toate puterile. Berne ajută cititorul să își descopere propria responsabilitate pentru nefericirea personală și să întrevadă noi opțiuni, mai sănătoase și mai eficiente decât cele pe care le repeta în neștire, deseori ca o moștenire de familie cu un deznodământ frustrant, trist, iar uneori chiar tragic. Jocurile noastre de toate zilele a propulsat Analiza Tranzacțională în rândul psihoterapiilor din întreaga lume. Cartea reflectă geniul lui Eric Berne în a radiografia dimensiunea inconștientă a relațiilor dintre oameni și în a denumi jocurile într-o manieră colocvială, ce surprinde esența lor: „Dă-mi un șut\", „Dacă n-ai fi fost tu\", „Hai, bateți-vă!\"   Teoria jocurilor psihologice fascinează pe oricine este preocupat să se înțeleagă pe sine și să-i cunoască mai bine pe ceilalți, pentru că este imposibil să nu te regăsești într-unul dintre rolurile de victimă, persecutor sau salvator. Cartea cuprinde răspunsuri la următoarele întrebări: de ce nu pot să mă înțeleg cu cei apropiați; de ce partenerul de dialog nu e în stare să-și țină vorba; de ce nu putem comunica, deși ne iubim; de ce sfârșesc toate relațiile mele la fel etc.   Eric Berne (1910 - 1970), celebru psihiatru și psihoterapeut, este întemeietorul Analizei Tranzacționale. La începutul carierei, Berne s-a pregătit pentru a deveni psihanalist, parcurgând două transe de analiză personală cu Paul Federn și Erik Erikson. După 1956 abandonează ortodoxia psihanalitică și creează o nouă orientare psihoterapeutică —„Analiză Tranzacțională\". De același autor, la Editura Trei au mai apărut volumele Analiza tranzacțională în psihoterapie și Ce spui după Bună ziua?      Fragment din volumul "Jocurile noastre de toate zilele" de Eric Berne:       „JOCURILE     1. DEFINIȚIE        Un joc este o serie continuă de tranzacții complementare ascunse, orientate către un rezultat previzibil bine definit. Descriptiv, este un set recurent de tranzacții, adesea repetate, credibile la nivel superficial, dar cu o motivație ascunsă; sau, mai colocvial, o serie de mutări care pregătesc o capcană sau o „stratagemă". Jocurile sunt net diferite de proceduri, ritualuri și discuții pentru trecerea timpului prin două caracteristici principale: (1) calitatea lor ascunsă și (2) răsplată. Procedurile pot fi reușite, ritualurile — eficace, iar discuțiile pentru trecerea timpului — profitabile, dar toate sunt, prin definiție, oneste; ele pot implica o competiție, dar nu un conflict, iar finalul lor poate fi senzațional, dar nu dramatic. Pe de altă parte, fiecare joc este, în esență, nesincer, iar rezultatul este dramatic, nu doar incitant.     Mai rămâne să deosebim jocurile de singurul tip de acțiune socială care nu a fost discutat până acum. O operație este o tranzacție simplă sau un set de tranzacții inițiate cu un scop precis și declarat. Dacă cineva cere deschis niște confirmări și le primește, aceasta este o operație. Dacă cineva cere confirmări și, după ce le primește, răspunde cumva în dezavantajul celui care i le-a dat, acesta este un joc. Prin urmare, la nivel superficial, un joc pare un set de operații, dar după momentul răsplății devine clar că aceste „perații” au fost, de fapt, niște manevre, niște strategii; n-au fost cereri sincere, ci mutări într-un joc.     În jocul „Asigurarea", de pildă, indiferent ce pare să facă agentul în conversație, dacă este un jucător dur, el, de fapt, căută un client. Pentru a-și merita banii, ceea ce urmărește el de fapt este să „facă o victimă". La fel este și în cazul jocului „Agenția imobiliară”,  „Pijamaua" și alte ocupații similare. Ca atare, când un agent de vânzări este angajat în discuții pentru trecerea timpului la o întrunire socială, mai ales în variante ale „Bilanțului", participarea sa plină de farmec poate ascunde o serie de manevre abile, menite să obțină genul de informații care-l interesează din punct de vedere profesional. Există zeci de reviste dedicate îmbunătățirii strategiilor comerciale care descriu jucători și jocuri de excepție (operatori interesanți care încheie contracte neobișnuit de mari). În termeni tranzacționali, acestea sunt doar variante ale Sports Illustrated, Chess World și ale altor reviste sportive.     În privința tranzacțiilor unghiulare — jocuri plănuite conștient, cu precizie profesională, sub controlul Adultului, pentru a obține maximum de beneficii marile „jocuri-escrocherii" care au înflorit la începutul anlior 1900 sunt greu de depășit în privința detaliilor practice și a fineții psihologice.”