Romanul lui Bedros Horasangian are un comic straniu, pentru ca eroul-narator-sexolog este spitalizat intr-un ospiciu cand incepe sa poarte corespondenta cu diferiti indivizi, tineri, batrani, femei, barbati de tot felul aflati in impas amoros. Aceasta competenta vine din inzestrarea naratorului cu capacitatea de a pricepe cat de smintita e viata celorlalti; de fapt, epistolele, care nu rezolva mai nimic, il ajuta chiar pe Dr. Love la ceva, si anume, sa scrie despre complicatiile vietii sale... Proza lui Bedros Horasangian respira un aer de modernitate, inserturile de jurnal care echilibreaza textele scrisorilor arata o fantezie bine ordonata. Sunt de fapt aici ideile unui moralist cultivat si ale unui prozator de prim raft.
