Legenda emirului Nogai este o carte despre tătari, un neam care a cunoscut măreția, dar care s-a risipit precum nisipul deșertului, lăsând în urmă legendele. Tătarii sunt un neam pe cât de falnic și dominator, pe atât de strivit de tăvălugul istoriei. Astăzi nu mai putem vorbi despre un stat independent tătar, după ce Crimeea a căzut în mâinile comuniștilor, ci despre un neam care se străduiește să-și păstreze nealterate valorile. Cartea reconstituie la nivel ficțional viața tătarului Kara Nogai Isă care a trăit și a stăpânit ținutul Dunării de Jos până la sfârșitul sec. al Xlll-lea, avându-și reședința la Isaccea (Sakgii). Amestec de adevăr istoric, ficțiune și fantastic, cartea aduce în prim plan destinul lui Nogai, dominator și generos, (fiind, pe rând, prinț, comandant de oști, emir, general, han, împărat) și închide un capitol zbuciumat din ceea ce a mai rămas din vestitul Imperiu al lui Ginghis-Han. Cunoscând gloria și umilința, Nogai rămâne în istorie o personalitate de referință alături de marii comandanți ai lumii, al căror destin oscilează între mărire și cădere.
