Volumul de față cuprinde mai multe legende și basme mitologice, prelucrate după scriitori clasici greci și romani. Acest volum urmărește prin fiecare legendă un scop rnoral, concentrându-se, astfel, asupra orientării noastre etice - nicio fapta mare nu se poate face fără credință în zei, zice Vergiliu - și deschide orizonturi noi, ne asigură, pe lângă o lectură distractivă, și una folositoare, utilă, dulce, transpunându-l pe cititor în lumea plină de avânturi ideale ale clasicității greco-romane. Cuprins Admet și Alcesta Amazoanele Hippolyta- Penthesilea Daedalus și Icarus Minos și Pasiphae Hero și Leandru Orpheu și Eurydice Glaucus și Scylla Scylla și părul lui Nisus Melanippa Meleagru și vânătoarea din Calydon Polyidus Cocorii lui Ibycus Theonoe Belerofonte Amphion și Zethus Ceyx și Halcyona Templul Junonei din Hierapolis Philoctet Salmoneu Sisyph Fragment din carte: "Orpheu și Eurydice Basm mitologic (după Vergiliu) Cel rnai vechi și cel mai vestit cântăreț al grecilor din antichitatea clasică a fost Orpheu, din Tracia, fiul lui Apollo și al muzei Calliope. Îndată ce s-a făcut mare, Apollo i-a dăruit o liră pe care, ori de câte ori o atingea cu degetele sale și ori de câte ori mai adăugă, pe lângă. sunetul lirei, și vocea sa armonioasă, cu care îl înzestrase din belșug divina să mamă Calliope, punea în mișcare nu numai inimile omenești, dar făcea chiar să se adune împrejurul sau păsările aerului, peștii apelor, fiarele pădurilor și până și arborii și stâncile nemișcate se aplecau să asculte cântecele fermecătoare ale acestui neîntrecut cântăreț. La accentele rnelodioase ale lui Orpheu, corabia Argo, care odinioară nu voia să se clintească de pe munții păduroși unde fusese construită, s-a coborât în grabă în valurile mării, iar conducătorii răzvrătiți ai corăbiei, între care se găsea și Orpheu, la cântul acestuia, s-au supus ordinelor comandantului Iason. De asernenea, în apele Pontului Euxin, cu ocazia expediției Argonauților, la sfatul zeului Neptun, lira lui Orpheu a făcut să se potolească turbarea stâncilor Symphlegade, de care, fără îndoială, s-ar fi sfărâmat corabia lor, că a tuturor celorlalți călători de până atunci. În toată această călătorie primejdioasă, lira cântărețului Orpheu a făcut adevărate minuni, ușurând astfel mersul corabiei. Orpheu, poet și, în același timp, și rege, a civilizat popoarele antichității, învățându-le să iubească legea, dreptatea și pe zei. Dar, cu toată bunătatea sa, a fost și el supus legilor destinului, a avut și el să cunoască nenorocirea și suferința. Soția sa era dalbă nimfă naiada Eurydice, cu care trăia în fericire desăvârșită și care îl iubea nebunește. Dar durere! - fericirea lor avea să fie de scurtă durată. Căci nu departe de Tracia, în bogată și roditoare vale a Tempei, acolo unde fluviul Peneu, curgând domol și lin, merge să-și reverse apele în mare, între Olimp și Ossa, trăia un păstor numit Aristaeu, fiul lui Apollo și al nimfei Cyrene, un mare cultivator de albine și cunoscător priceput în arta medicinei și a culturii viței de vie, care o iubise odinioară pe tânăra nimfă. "
