Marele marinar

Un roman de dragoste, o poveste despre supraviețuire în tumultuoasa lume a ghețurilor Cîștigătoare a numeroase distincții literare, Catherine Poulain s-a aflat în 2016 printre finaliștii prestigiosului Premiu Goncourt. Nu-i ușor să fii femeie pe un vas de pescuit: dormi pe punte, în frig și umezeală, îți intră sare în rănile din palme, unde te-au roș frînghiile năvoadelor, iar marinarii se uita strîmb la tine, fiindcă aduci ghinion. Măcar cu ei ajungi să te descurci: te adoptă după ce, în port, colindați cot la cot prin baruri, spelunci și moteluri mizere. În viața asta aspră și nesigură de pe un pescador ce pleacă din portul Kodiak, Lili, eroina poveștii din Marele marinar, se trezește, nici ea nu știe cum, îndrăgostită – și obligată să aleagă între propria libertate și bărbatul misterios și impunător care i-a zăpăcit mintea. Romanul, care folosește însemnările făcute de Catherine Poulain în perioada cît a lucrat pe un pescador în Alaska, i-a adus autoarei sale, aproape peste noapte, o celebritate neașteptată și o recunoaștere deplină. „Toată acțiunea trece în această carte prin corpuri, prin materie, prin gesturi, prin mișcarea de pe vapor. Prin sudoare, durere, dar și prin pasiune și printr-un soi de plăcere. Lili, eroina lui Catherine Poulain, își va cîștiga locul într-o lume a bărbaților. Marele marinar este un minunat prim roman al unei scriitoare cu un talent impresionant.” (L’Express) „Dacă vrei s-o citești, mîinile ei povestesc cel mai bine. Catherine Poulain le datorează și binele, și răul, și pîinea, dar și otravă, și respectul bărbaților, dar și bătaia lor de joc, și scrisul, și durerea.” (Liberation) „Tot ce am în minte, toate lucrurile pe care le-am văzut pe lume, trebuie să le spun pe toate... N-are să-mi ajungă restul vieții cîte vreau să spun.” (Catherine Poulain) Traducere din limba franceză de Mădălin Roșioru