Fascinată de civilizația orientală, Alexandra David-Neel călătorește în anii 1920 în Tibet, pentru a afla mai multe despre lamaism. În peregrinările sale, vede oameni care reușesc să leviteze, să comunice telepatic sau să meargă pe apă, îl întîlnește pe Dălai Lama și descoperă perspectiva tibetanilor asupra morții și a vieții de apoi. Asistă la exorcisme și miracole și cunoaște personaje dintre cele mai stranii – mistici, vrăjitori, eremiți, alergători lung-gom-pa, așa-ziși „Buddha vii” și mîncători de „suflu vital”. Astfel, descoperă că fenomenele metapsihice, stranii pentru gîndirea occidentală, pot fi explicate prin teoriile mistice și antrenamentul spiritual practicat în Tibet. Cartea sa, Mistici și magicieni în Tibet, oferă mărturii tulburătoare, schimbînd radical perspectivă asupra lumii „de dincolo de noi”.
