Moartea lui O-Tsuya

Un roman despre patimă, erotism și autodistrugere  O-Tsuya, singura fiică a proprietarului prăvăliei Surugă-ya, fuge într-o noapte de iarnă cu ucenicul Shinsuke. Îi ajută Seiji, un proprietar de vase de agrement, client al părinților lui O-Tsuya. Drumul pe care au luat-o cei doi este fără întoarcere: Shinsuke, uitînd de onestitatea care l-a ridicat întotdeauna în ochii celorlalți, se descoperă ucigaș, un îndrăgostit pătimaș, un bărbat care adună fărădelege după fărădelege în drumul spre distrugere. O-Tsuya, pe de altă parte, o femeie ce se bucura de o viață neîncătușată, lasă în urmă dragostea pentru iubitul ei și alege un drum al plăcerilor, care ar fi trebuit să fie cel al căutării fericirii, dar... „În impresionantă clădire numită literatură, aș face zidurile cît mai întunecate, aș împinge înapoi în umbră lucrurile care-și arată prea limpede forma, aș îndepărta decorul inutil. Nu am pretenția ca acest lucru să fie făcut peste tot, dar poate că merităm măcar un loc în care să putem stinge luminile și să vedem cum e fără ele.” (Junichiro Tanizaki) „Tanizaki aparține unei specii foarte rare de scriitori. El abordează anumite experiențe din romanele sale cînd cu delicatețe, cînd cu precizia brutală a unei feline.” (Kirkus Reviews) „Proza lui Tanizaki este la fel de răcoritoare și de minunată precum o dimineață de iarnă.” (Publishers Weekly) Traducere din limba japoneză și note de Magdalena Ciubancan