Monografia SRI 1990-2015

    De ce o monografie? Fiindcă Serviciul Roman de Informații împlinește un sfert de secol de existență. și puține sunt lucrurile care au rămas netransformate față de momentul creării sale. Evoluțiile de fond ale contextului de securitate au dus nolens volens1 la adaptări și revizuiri succesive ale structurii și proceselor instituționale. Felul în care Serviciul funcționează și participă la dezvoltarea generală a societății românești s a schimbat foarte mult, în principal ca urmare a unor valuri succesive de transformare care - deși diferite în esență - au avut ca element comun preocuparea de a nu afecta continuitatea dezvoltărilor instituționale. Ambiția prezenței Monografii este aceea de a reflecta onest reperele cele mai însemnate ale acestui parcurs, fără a le ocoli pe cele mai problematice. Drumul urmat – cu meritele, cu dificultățile și chiar cu rătăcirile lui – a fost unul formator în ceea ce privește identitatea instituțională, modeland felul în care Serviciul s a dezvoltat în interior și a fost perceput în exterior. Modul de observație monografică propus nu se rezumă la studiul de uz exclusiv academic și nu se adresează doar grupului relativ restrâns al cunoscătorilor domeniului securității naționale. Ca atare, acesta căută să ofere o contribuție istoriografică la cunoașterea instituției, dar recurge la o rețetă de scriere ceva mai relaxată și diversificată - ce include investigația, portretul, atmosfera de epocă - menită să atragă cititorii de orice orientare. Dorim ca prezența Monografie a SRI să nu rămână cantonată în zona inițiativelor de aulă academică, ci să ofere răspunsuri și perspective oricărei persoane ale cărei preocupări s au intersectat la un moment dat, fie și episodic sau doar mediatic, cu expuneri și aprecieri legate de Serviciul Român de Informații.      În celebra sa carte Lebeida neagră, Nassim Taleb introducea noțiunea de „eroare indusă de narativ" (narrative fallacy), pentru a descrie cum impresiile noastre despre trecut ne modelează concepția despre ceea ce se petrece în jurul nostru §i ateptările despre ceea ce va urma. Lui Taleb i se alătură psihologi laureați ai premiului Nobel, precum Daniel Kahneman, pentru a ne atenționa că, frecvent, aceste impresii au prea puțin de-a face cu realitatea. Motivul e simplu și totuși chiar și analiștii antrenați pot cădea în capcana erorii narativului. Pe de o parte, pentru că poveștile pe care le construim se bazează pe informații incomplete. Pe de altă parte, pentru că stă în natura minții umane să prefere explicațiile simple, în detrimentul celor complexe; să găsească legături de cauzalitate acolo unde nu există; nu în ultimul rând, să acorde o importanță excesivă exemplelor vizibile, bine mediatizate, ignorând marea de posibilități care nu s-au concretizat din varii motive. Problema informației incomplete este cu atât mai evidentă când vine vorba despre universul serviciilor de intelligence.