Prelegerile următoare trebuie privite numai ca simple schițe, nicidecum ca tablouri terminate. Înainte de toate, aveam în vedere să dezvolt, cât de clar posibil și cu pilde izolate, anumite principii fundamentale și importante, îndrăgite de mine de mai bine de două decenii. Dezvoltarea ulterioară a acestor principii rămâne rezervată unei serii de lucrări care, pe cât va sta în puterile mele, vor urma unele după altele. Deși aceste prelegeri sunt, după cum am spus, numai schițe, ele nu trebuie considerate totuși niște lucrări superficiale, căci ideile ce alcătuiesc ternelia lor sunt izvorâte din experiențe lăuntrice, dintr-o muncă și o luptă de ani de zile. Le-am examinat necontenit până să ajung la convingerea că intuiția primitivă este în stare să suporte și o critică obiectivă. (Din Prefață de Hermann Turck) SUMAR: • Prefață • Sentimentul artistic și activitatea artistică a omului genial • Năzuințele filosofice ale omului genial • Felul practic de-a fi al omului genial • Apendice: Dumnezeu și lumea • Cum a conceput Shakespeare firea geniului în Hamlet • Autoînfățișarea lui Goethe în Faust • Cum îl descrie Byron pe omul supranatural în Manfred • Genialitatea și libertatea sufletească, după teoria lui Schopenhauer și a lui Spinoza • Deșteptarea libertății sufletești de către Hristos și Budha • Dezvoltarea omului superior după teoria lui Damin și ipoteza nebuniei a lui Lombroso • Omul mărginit în opoziție cu cel genial și filosofia egosimului: Stimer, Nietzsche, Ibsen
