• Texte colective • Interviuri • Corespondență Volum îngrijit de Simona Popescu, Sebastian Reichmann și Dan Stanciu Prefață de Simona Popescu În acest volum final al Operelor se desfășoară în fața noastră un întreg parcurs literar și de viață: un tînăr poet suprarealist într-un grup de poeți suprarealiști, prin anii '40, apoi un "individualist feroce", cineva pentru care suprarealismul nu (mai) e legat de un timp anume, ci destin. Și-l "vedem" scriindu-le Lygiei, jumătatea lui, și prietenilor, îl "auzim" răspunzînd unor întrebări, el însuși fiind propriul său "întrebător", stînd de vorbă cu alții sau cu el însuși prin alții, cum spunea uneori. Așadar, texte scrise de Gellu Naum în colaborare cu prietenii săi, adresate lor, interviuri, scrisori, discursuri. Cu o sintagmă care-i aparține, tot ce s-a strîns aici se adaugă la "completarea labirintului". - Simona Popescu Să privesc cerul, inacceptabil încă și sărac în fulgere, care acoperă sumbra condiție umană? Groapa care separă visul de acțiune nu rămîne mai puțin deschisă și trebuie recunoscut că puțină parte de poezie admisă (cer să nu fie luat prea cu ușurință acest cuvînt) se prăbușește în fața unor calcule a căror simplitate nu e întrecută decît de ferocitatea lor... Vorbesc despre poet, despre imensa lui responsabilitate în complicatul joc de izbucniri și de sugrumări care nu a început și nu se va termina cu el, în măsura în care viața lui nu începe în zori și nu se termină seara; vorbesc despre poet, despre acela care în strălucitorul lui gest oglindește gestul uman în întreaga lui obiectivitate, despre influența lui necesară, profundă și vivifiantă, depășind cu mult primul pretext ocazional care îl face vizibil, afirmînd și impunînd conștiința necesității. - Gellu Naum
Compară prețurile și alege oferta
Se încarcă ofertele din librării…
