Damnare. Cartea a treia a seriei de succes "Îngeri căzuți" de Lauren Kate Înfruntarea trecutului poate schimba viitorul! Lucinda și-ar da viața pentru Daniel. Și chiar a făcut-o. Iar și iar. De-a lungul timpului, cei doi îndrăgostiți s-au regăsit și au fost dureros despărțiți de fiecare dată. Dar poate că nu e nevoie să fie mereu așa… Luce este sigură că ceva – sau cineva – din trecut o poate ajuta și se aventurează în viețile ei anterioare, singurele care îi pot dezvălui frumusețea tragică a iubirii dintre ea și Daniel, dar și misterul sumbru al blestemului care o împiedică să se desăvârșească. Pe parcursul odiseei sale se va revedea într-un caleidoscop de epoci și de versiuni și va fi, pe rând, martoră și protagonista pasiunii și a morților ei înfiorătoare. Iar Daniel o va urmări prin trecutul lor, îngrozit de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă ea ar rescrie istoria. Povestea lor de dragoste ar putea arde în flăcări... pentru totdeauna. Finalul acestei incredibile povești de dragoste îl veți afla în volumul al patrulea al seriei Îngeri căzuți. Fragment din romanul "Pasiune" de Lauren Kate: „Își întinse aripile cu un foșnet puternic, iar apoi le înfășură strâns în jurul ei - un leagăn alb, moale, care îi ținea strâns pe amândoi. - Crezi asta cu adevărat? șopti ea. Că într-o zi voi supraviețui acestor momente? - Cu toată ființa mea, spuse el și îi luă fața în palme, strângându-și aripile și mai tare. O să te aștept atât timp cât e nevoie. Te voi iubi în fiecare clipă de-a lungul timpului. Luce frigea. Urla de durere, zbătându-se în brațele lui Daniel, în timp ce căldura o copleșea. Îi ardea pielea lui Daniel, dar el nu-i dădu drumul. Sosise clipa. Săgeata era ascunsă sub rochia ei și acum - chiar acum - era momentul să o folosească. Dar nu avea de gând să renunțe. Nu la Daniel. Nu acum, când știa că, indiferent cât de greu ar fi fost, el nu avea să renunțe niciodată la ea. Pielea ei începu să se umple de bășici. Căldura era așa de puternică, încât nu putea decât să tremure. Și apoi nu putu decât să urle. Layla ardea și, în timp ce flăcările îi înghițeau corpul, Luce își simți propriul corp și sufletul pe care-l împărțeau separându-se, căutând cea mai rapidă cale de scăpare din căldura nemiloasă. Coloana de fum crescu până ce cuprinse întreaga încăpere și întreaga lume, până ce cuprinse totul, iar din Layla nu mai rămase nimic. Luce aștepta întunericul și găsi lumină. Unde era mesagerul? Era posibil să se afle încă în corpul Laylei? Focul continua să ardă. Nu se stingea. Se răspândea. Flăcările consumau din ce în ce mai mult din întuneric, ajungând până la cer, de parcă însăși măreață noapte ar fi fost inflamabilă, până când Luce nu mai văzu decât vâlvătaia fierbinte de roșu și auriu. În toate celelalte dați când avatarul ei din trecut murise, evadarea lui Luce din flăcări și intrarea în mesager se petrecuseră în același timp. De data asta, ceva era diferit, ceva ce o făcea să vadă lucruri care nu puteau fi adevărate. Aripi în flăcări. - Daniel! țipă ea.”
