A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice În România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul secolului XIX. În 1854 - apare sub conducerea sa România literară. În 1863 ia naștere la lași societatea Junimea, al cărui membru onorific a fost până la sfârșitul Jieții. În anul 1867 este ales membru al Societății literare române, devenită Academia Română. În evoluția artistică a lui Alecsandri se pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate În deplină corelație cu epoca plină de transformări prin care trecea societatea românească a acelor timpuri. Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florența, Doine și Iăcrimioare) dar și al unei necruțătoare critici a ridicolului social În piesa lorgu de la Sadagura sau În ciclul "Chirițelor': Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pasopfistă, are În literatura lui Alecsandri cea mai Înaltă măsură În Balta aibă și În Deșteptarea României. O a doua etapă, așa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii și a mijloacelor artistice, se poate observa Începând cu prozele călătoriei În Africa și terminând cu expresia artistică mătură din pastel uri și din unele legende. Cea de-a treia etapă ÎI face să revină spre teatru, cu o viziune În general romantică, viziune filtrată Însă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninătate a Înțelegerii care ÎI apropie de clasicism. Alecsandri a dat forma concretă unei tendințe care preexistă În poezia românească. EI va fi urmat de majoritatea poeților sensibili la elementul pictural, la peisaj, indiferent de orientare estetică: Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Ion Pillat, Vasile Voiculescu.
PDF
Cartea Poezii PDF
