Portretul oval

A patra lucrare din seria Black cât. O colecție de nuvele dintre care amintim Misterul lui Marie Rogęt - O urmare la „Crimele din Strada Morgue”.   La publicarea originală a „Misterului lui Marie Rogęt” notele anexate acum au fost considerate a nu fi necesare, dar trecerea a câtorva ani de la tragedia pe care se bazează povestea face potrivită adăugarea lor și, de asemenea, a câtorva cuvinte care să explice scopul general. O tânără fată, Mary Cecilia Rogers, a fost ucisă în apropiere de New York; și, cu toate că moartea ei a creat o agitație intensă și îndelungată, misterul a rămas nerezolvat până la momentul în care prezența lucrare a fost scrisă și publicată (noiembrie 1842). În ea, sub pretextul că relatează soarta unei grisette pariziene, autorul a urmat în cel mai mic detaliu faptele esențiale, o dată cu cele neesențiale și paralele, ale adevăratei ucideri a lui Mary Rogers. Astfel, toate argumentele fondate pe ficțiune sunt aplicabile adevărului – și investigarea adevărului a fost scopul. „Misterul lui Marie Rogęt” a fost scris la distanță de scena atrocității și fără alte mijloace de investigație decât ziarele pe care autorul și le-a permis. Astfel, scriitorului i-au lipsit multe dintre lucrurile de care s-ar fi putut folosi dacă ar fi fost aproape și ar fi vizitat acele locuri. Nu ar fi nepotrivit, totuși, să notați că mărturiile a două persoane (una dintre ele fiind Madame Deluc din povestire) făcute la perioade diferite, la mult timp după publicarea acestei lucrări, au confirmat pe de-a întregul, nu doar concluzia generală, ci absolut toate detaliile ipotetice principale prin care s-a obținut această concluzie.   ...și, într-adevăr, cel ce privea portretul vorbea cu voce scăzută despre asemănarea lui, ca despre o mare minune și o dovadă a priceperii pictorului la fel de mare precum dragostea profundă pentru cea pe care o pictase atât de bine. Dar după o vreme, când munca să se apropia de sfârșit, nimeni nu a mai fost lăsat să intre în turn, pentru că pictorul devenise tot mai cuprins de ardoarea operei lui și abia dacă își mai lua ochii de la pânză, chiar și pentru a privi chipul soției sale. și el nu vedea că nuanțele pe care le întindea pe pânză erau desenate după obrajii celei care stătea lângă el - Portretul oval