Povesti celtice - Joseph Jacobs - Editura Mondoro
...„Ei, pe legea mea”, si-a spus Tom, „am auzit vorbindu-se de spiridusi si, drept sa spun, nu am crezut in ei... dar iata unul dintre ei in carne si oase. Daca ma pun pe treaba ca lumea, m-am aranjat. Se zice ca nu trebuie sa iti iei ochii de la ei, altfel fug.”
Tom s-a furisat un pic mai aproape, cu ochii tinta la omulet, asa cum se uita pisica la soarece. Asa ca atunci cand a ajuns foarte aproape de el, Tom i-a spus:
— Domnul sa-ti cinsteasca munca, vecine!
Omuletul a ridicat capul si a raspuns:
— Multumesc frumos.
— Ma mir ca lucrezi in zi de sarbatoare, a spus Tom.
— Asta e treaba mea, nu a dumitale, a fost raspunsul.
— Ei, poate esti destul de amabil sa ne spui ce ai colea in ulcica? a spus Tom.
— O fac cu placere, a spus el; este bere buna.
— Bere! a spus Tom. Tunete si trasnete! De unde o ai?
— De unde o am, nu? Ei, eu am facut-o. Si din ce crezi ca am facut-o?
— Naiba stie, a spus Tom; daca nu din malt, din ce altceva?
— Ai gresit. Am facut-o din iarba neagra.
— Din iarba neagra! a spus Tom, izbucnind in ras. Doar nu ma crezi atat de prost incat sa cred asa ceva!
— Faci cum vrei, a spus el, dar ce-ti spun eu este adevarat. Nu ai auzit niciodata povestea danezilor?
