L. Frank Baum face portretul personajului Ozma ca fiind un conducător extrem de bun și plin de compasiune, care nu recurge la violență și care nu face rău nici celor mai răi dușmanii ai ei. În carte, ea a plecat din Oz pentru a salva Familia Regală a ținutului Ev din ghearele regelui Nome, demonstrând că bunătatea și grija ei se extinde mult dincolo de propriul regat. Când Nome a încercat să cucerească și să distrugă Oz din răzbunare, Ozma a făcut tot posibilul să păstreze pacea, fapt care a dus la propunerea Sperietoarei ca dușmanii să bea din Fântâna din Oblivion pentru a uita de intențiile lor rele.
