Puterea Cuvintelor. Stiri De Razboi In Sec. Xv-Xvi

...Autorul pornește de la ideea că multe dintre sursele referitoare la istoria secolelor XV-XVI în spațiul românesc și sud-est european au fost tributare știrilor care au circulat în epocă. Or, știrea deși a fost considerată pe bună dreptate o „marfă de lux” a fost totodată o marfă cu un caracter special, care a putut suferi numeroase metamorfoze pe traseul de la circulația orală la fixarea în scris. Capitol după capitol autorul ne poartă prin Țara Românească, Moldova, Transilvania, Imperiul Otoman și Veneția, în încercarea de a surprinde felul în care știrile au luat naștere, au fost culese, transmise și interpretate în cancelariile timpului. știrile sunt așadar personajul principal al acestei cărți, iar exemplele alese ne oferă o varietate de ipostaze, o multitudine de chipuri sub care acest personaj s-a putut ascunde. în funcție de context știrea a putut fi o armă de temut, o dovadă de prietenie, un mijloc de a capta bunăvoința, un gest de loialitate. Veștile, împreună cu „rudele” apropiate, zvonurile, au circulat de la un colț la altul al Europei, pe mare sau pe uscat, mai repede sau mai lent, provocând reacții și, implicit, modelând istoria epocii respective. Acad. șerban Papacostea ...Orice poveste ar trebui să aibă o concluzie și să lase cititorului impresia că a ajuns, alături de eroul său de eroii cărții, la un final mai mult sau mai puțin fericit. Cartea de față nu a avut un erou propriu-zis, sau – mai exact – personajul principal au fost știrile. Un erou multiform, cu o mie de chipuri, care a străbătut, de la un capitol la altul, spații și epoci, păstrându-și trasăsăturile aproape neatinse. Firul întortocheat al lucrării a urmat calea destul de încâlcită a știrilor în secolele XV-XVI. Din acest motiv, paginile de față nu își propun să dea un verdict, ci doar să reamintească miza care a stat la baza acestei lucrări... Orice document presupune o pluralitate de lecturi și, tot de aceea, istoria a fost și va rămâne o poveste fără sfârșit.