Razboiul povestilor

    “Războiul poveștilor” descrie supremația tacită a marketingului de mobilizare, de la începuturile unor companii ca Volkswagen, Apple și Nike, până la inovațiile virale Yes We Can, mișcarea Tea Party, The Story of Stuff și Patagonia. Cartea oferă trei instrumente simple pe care orice brand le poate folosi pentru a reuși să-și câștige fani și să devină iconică: Fii interesant, Spune adevărul și Trăiește adevărul.     Fidel titlului, volumul lui Jonah Sachs conduce cititorul în lumea poveștilor captivante, esențiale: Moise, Bhagavad Gita, bomba atomică, Primăvara Arabă și ascensiunea neașteptată a marketingului viral. Oferind informații din neuroștiință, mitologie comparată, istoria advertisingului și psihologie, Războiul poveștilor reușește, că orice poveste bine spusă, să distribuie cititorul în rolul unui erou improbabil, dar cu potențial de a contribui în mod cu adevărat semnificativ la schimbarea lumii.      Fragment din volum:       “Criza consumului       Provocările cu care se confruntă umanitatea astăzi sunt la fel de importante ca cele cu care se confruntau strămoșii noștri din marketing, dar sunt foarte diferite. Unde înainte criza părea să provină din lipsa dorinței de a consuma suficient, acum pare că noi consumam mult prea mult. Semnele crizei consumului apar peste tot și sunt irefutabile. Chiar dacă nu credeți în schimbările climatice provocate de om, e imposibil să ignorați că resurse-cheie încep să se diminueze, ca numărul speciilor pe cale de dispariție crește alarmant și că pădurile și recifele dispar rapid. Atingem limite reale cu actualele niveluri de consum și, la nivel mondial, se preconizează o creștere a nivelului de consum pe măsură ce industrializarea țărilor câștiga acces la stilul de viață vestic.     The Global Footprint Network estimează că umanitatea folosește, în momentul de față, cu 1.4 mai multe resurse pe an decât poate regenera planeta și dacă toată lumea ar consuma ca americanii, am avea nevoie de patru planete. După cum sugera Einstein, e timpul pentru un nou tip de gândire.     Istoria ne-a arătat că marketingul de inadecvare chiar funcționează, cu precădere în era difuzării. Dar să continuăm mentalitatea „să consumăm cu orice preț” a celor ca Edward Bernays și Ernest Dichter pur și simplu nu este sustenabil. Nu doar asta, dar consumul nu livrează fericirea și refugiul de anxietate promise. De îndată ce americanii au început să consume semnificativ mai mult în anii '50, indicii fericirii naționale erau la apogeu. Pe măsură ce rata noastră de consum — măsurată în mărimea casei, numărul de mașini, gunoiul produs, bani cheltucaștigați — s-a dublat, indicii fericirii individuale au rămas constanți și apoi au început să scadă. Poate pentru că lucram mai mult, suntem mai adânciți în datorii și anxietățile ne sunt constant stimulate de creatorii noștri de mituri."