Regatul inocentilor. Vol.1

Cu peste șase sute de ani în urmă, Esrendellul era locuit în bună înțelegere de oameni și elfi. Cu timpul însă, din rândul seminției oamenilor s-au ridicat voci care au cerut independență, inoculând în conștiința poporului convingerea că, astfel, muritorii o vor duce mai bine. Conducătorul elf al regatului s-a opus, dar oamenii au pus la cale o lovitură de stat, care, într-un final, a dus la un război nimicitor. Cum soldații elfi erau luptători redutabili, iar rezistența lor în luptă, imposibil de egalat, balanța a înclinat copleșitor în favoarea vechii ordini. Totuși, impresionat de îndârjirea cu care oamenii îmbrățișaseră cauza separării celor două seminții, regele elf a consimțit să-și retragă poporul dincolo de Pădurea de Smarald, tărâm locuit doar de elfi, și să-i lase pe muritori să se descurce singuri. S-a încheiat un tratat care îi asigură pe oameni că, atâta timp cât se vor orândui în pace și bună înțelegere, niciun picior de elf nu va călca pe pământul noului stat format, Erfenor. Lucrurile au mers bine o vreme, dar, cum firea oamenilor poate fi cu ușurință coruptă de putere, nedreptățile au început să capete accente grotești. Familia Toril, una dintre casele nobile ale Erfenorului, stăpână de sute de ani a domeniului Toril din statul Arnor, își ducea viața în liniște și armonie la hotarul cu Esrendellul. O întâmplare căreia, inițial, nimeni nu i-a dat vreo importanță, a atras după sine o avalanșă de nenorociri care au zguduit din temelii echilibrul acestei vechi familii.