Rosy and John

Jean Garnier nu mai are nimic de pierdut: mama sa e la închisoare, iubita sa a murit într-un accident, iar el a rămas fără slujbă. Ca să-și strige disperarea către lumea întreagă, Jean pune la cale un plan malefic. Șapte dispozitive explozive, ascunse în diverse locuri din Paris, sunt programate să explodeze câte unul la 24 de ore. După ce prima bombă explodează, Jean se predă poliției, cu o singură pretenție: autoritățile îi eliberează mama sau exploziile vor continua. Comisarul-șef Camille Verhoeven se află în fața celei mai importante dileme din cariera sa: este Jean Garnier o amenințare serioasă sau doar un individ care se dă în spectacol? Însă fiecare minut care trece poate costa sute de vieți. "Ideea cărții mi-a venit într-o noapte, când în fața mea se cască un trotuar distrus. Autorii de romane polițiste sunt tot timpul atenți la astfel de lucruri. Imaginea acelui hau mi-a dat ideea pentru cadrul romanului." - Pierre Lemaître "Rosy & John reia temele care îl preocupa pe Lemaître: fragilitatea democrațiilor, mecanismul sinistru și absurd al violenței, neputința oamenilor în fața nebuniei unui individ disperat." - liternaute.com Pierre Lemaître s-a dedicat scrisului după o lungă carieră ca profesor de literatură. Romanele sale noir au mare succes de public și de critică, și au fost distinse cu numeroase premii: Travail soigné (Irène) – Prix Cognac 2006, Robe de marié (Meilleur Polar Francophone 2009), Cadres noirs (Prix Le Point du Polar européen 2010). La revedere acolo sus (Editura Trei, 2014) i-a adus Premiul Goncourt în 2013 și va fi ecranizat în 2017. La Editura Trei au apărut toate cele trei române din seria Verhoeven: Irène, Alex (International Dagger Award 2013) și Camille (International Dagger Award 2015). Romanele lui Pierre Lemaître sunt traduse în peste 15 limbi și câteva dintre ele sunt în curs de ecranizare.     Fragment din romanul "Rosy and John" de Pierre Lemaître:     “Ora 10:15     Fără să-și dea seama, Camille s-a plasat undeva, în afara agitației generale.     Jean Garnier a intrat din nou pe mâna experților, Camille nu se așteaptă la nimic nou.     I-a și spus-o adjunctului:     — Afacerea Garnier ține în primul rând de Roșie.     După ce a reflectat o fracțiune de secundă, Louis i-a dat dreptate. De la primele ore ale dimineții, cei doi continuă să verifice și să răsverifice tot ce le parvine despre Jean, transcrieri ale interogatoriilor, calendarul mișcărilor sale etc., dar se concentrează mai mult asupra dosarului mamei lui, care, sunt convinși, e cheia întregulul caz. Nu că ar vedea-o în postura de instigatoare a strategiei puse la cale de fiul ei (prea sofisticată pentru ea), dar Camille nu poate s-o privească doar că pe asasina micuței Carole. Roșie dovedește toate caracteristicile unui asasin ce acționează din impuls, fără să gândească prea mult. În seara aceea, a luat mașina într-o criză de furie care s-a agravat în timpul orelor de așteptare și, când fata și-a făcut apariția pe scuter, a văzut negru în fața ochilor, a lovit-o și a fugit. Nici măcar nu s-a gândit să ascundă mașina altundeva decât în propriul garaj.     Cel puțin în versiunea oficială.     Întreg dosarul degaja acest aer de lipsă de profesionalism. Judecătorul copleșit de dosare pe rol, polițiștii mulțumiți de arestarea rapidă, toată lumea s-a oprit la această explicație, ce a constituit de altfel și linia apărării puse la punct de doamnna avocat Depremont, o țipă fermecătoare, genul în fața căreia te lichefiezi de la prima întâlnire; care vorbește cu un ușor accent străin (german? olandez?). Camille se uită la mâna ei și îi vede verigheta, precis s-a măritat cu un francez. O fată perfect triunghiulară, cu pomeți înalți și o privire verde ireală... Din momentul în care se întoarce spre tine, nu mai știi pe ce lume trăiești. Camille a chemat-o noaptea trecută. La 3 dimineață, strălucea ca o stea. Întâlnirea n-a durat mult, nu avea nimic nou de spus; și ea e de părere că faptă comisă de Roșie Garnier a fost un act mai mult instinctiv, va pleda pentru nebunie temporară. Ceea ce nu departe de adevăr. Poate un pic inexact.”