Scrisori catre cei de-acasa - Cioran

„Conversație cu un absent, scrisoarea este un eveniment major al singurătății. Adevărul despre un autor e de căutat mai degrabă în corespondență decît în opera sa. Cel mai adesea, opera este o mască. În cărțile sale, Nietzsche joacă un rol, se erijează în judecător sau profet, își atacă prietenii și dușmanii și se plasează – orgolios – în centrul viitorului. În schimb, în scrisori se plînge, e nenorocit, abandonat, bolnav, amărît, e tocmai contrariul a ceea ce se vede în necruțătoarele sale verdicte și imprecații, adevărata însumare de diatribe.“ (CIORAN) „Nimic din personalitatea lui Cioran nu poate fi mai esențial etalat în afara scrisorilor către fratele său, Aurel, ori sensibil modificat față de mărturisirile făcute aici lui Jeni și Arșavir Acterian, lui Mircea Eliade, N. Tatu sau Constantin Noica. Dacă se poate imagina un Cioran mai transparent decît cel din propria-i operă, acela se află integral și pe deplin elocvent în acest volum.“ (Dan C. MIHĂILESCU)