Shining

În hotelul Overlook se ascunde o forță monstruoasă, care începe să strălucească și să-și desăvârșească sinistra lucrare odată cu sosirea lui Jack Torrance și a familiei sale. Nebunia izbucnește cu o furie uriașă, în timp ce forțe stranii se manifestă în jurul lui Danny, băiețelul de cinci ani care are un dar unic. Destinul teribil al lui Jack Torrance și dezastrul unei familii – victime ale unui rău necunoscut – au stârnit imaginația cititorilor din toată lumea, devenind o poveste-cult, ecranizată magistral de Stanley Kubrick, cu Jack Nicholson în rolul principal.
Citește tot rezumatul...   Incontestabil, o capodoperă despre suspans și teroare. - The Washington Post King știe mai multe despre locuri izolate și înfricoșătoare decât oricine de la Edgar Allan Poe încoace. - Entertainment Weekly Fragment din cartea "Shining" de Stephen King: "- Bine, zise Danny. Te-a rugat doamna - camerista - te-a rugat să te duci acolo și să te uiți? - Da, m-a rugat. Și era un lucru tare rău acolo. Dar... nu cred că lucrul ăla putea face rău cuiva, Danny, asta încerc să-ți spun. Oamenii care strălucesc văd uneori lucruri care se vor întâmpla și cred că există împrejurări când văd lucruri care s-au întâmplat. Dar lucrurile astea sunt ca pozele dintr-o carte. Ai văzut vreodată vreo poză într-o carte care să te sperie tare? - Da, răspunse, gândindu-se la povestea lui Barbă-Albastră și la poza care o înfățișează pe noua soție a lui Barbă-Albastră deschizând ușa și văzând capetele tăiate ale celorlalte soții. - Dar știai că nu-ți poate face rău, nu-i așa? - Daaă... zise Danny nehotărât. - Ei, așa este și în hotelul acesta. Nu știu de ce, dar se pare că din toate nenorocirile care s-au întâmplat vreodată aici, mai există mici rămășițe pe ici, pe colo, că unghiile tăiate pe care le-ai ascuns sub covor. Nu știu de ce se întâmplă așa aici, pentru că nenorociri sunt în toate hotelurile din lume și am lucrat mult timp în alte locuri și n-am pățit nimic. Numai aici. Dar, Danny, îți repet, nu cred că lucrurile astea pot face rău cuiva. Accentua fiecare cuvânt din ultima propoziție, scuturându-l ușor pe Danny. - Așa că, dacă vezi ceva pe coridor sau în vreo cameră sau afară lângă gardul viu... uită-te în direcție opusă și când vei privi înapoi, lucrul rău nu va mai fi acolo. Pricepi ce-ți spun? - Da, zise Danny.  Se simțea mult mai bine, alinat cumva. Se ridică un pic, îl sărută pe Hallorann pe obraz și-l strânse tare în brațe. Hallorann îl îmbrățișă și el. Apoi îl întrebă: - Nu-i așa că părinții tăi nu strălucesc? - Nu, nu cred. - I-am pus la încercare, așa cum am făcut și cu tine, zise Hallorann. Mămica ta a tresărit un pic, foarte puțin. Cred că toate mamele strălucesc nițel, înțelegi, cel puțin până când copiii lor cresc și-și pot purta singuri de grijă. Tatăl tău... Hallorann făcu o pauză. Îl testase și pe Jack Torrance și pur și simplu nu-și dădea seama. Nu era dintre cei care să aibă strălucire, dar nici nu putea să fie sigur că nu o are. Când a încercat să-l deslușească pe tatăl lui Danny a fost ceva... ciudat... de parcă Jack ascundea ceva. Și acel ceva ascuns era atât de adânc în ființa lui încât era imposibil de ajuns acolo. - Nu cred că strălucește deloc, încheie Hallorann. Așa că nu-ți face griji din cauza lor. Ai grijă de tine. Nu cred că-i ceva aici care să-ți poată face vreun rău. Trebuie doar să-ți păstrezi firea. OK? - OK." Citește mai puțin...