Silueta si sanatate

Astăzi, pe plan mondial, o persoană din trei este atinsă de o boală cronică. Cea mai mare parte a indivizilor între 30 și 60 de ani se încadrează aici. Altfel spus, medicina care îi are în grijă nu poate să-i vindece, preconizând cel mult paleative. Dar, cu adevărat, nici cele două persoane din trei considerate sănătoase, nu sunt sănătoase în realitate. Ele au prezentat episodic, de-a lungul existenței lor, afecțiuni diverse, benigne sau grave, neconstituind o boală cronică. Pe scurt, starea lor de sănătate poate fi calificată drept precară și această precaritate se va accentua pe măsură ce ele vor avansa în vârstă. Cei mai mulți indivizi fragili, bolnavi, handicapați motoriu și mental sunt întâlniți în segmentul de vârstă de la 1 la 30 de ani. Sunt legiuni întregi de indivizi suferind de diverse alergii, de astm sau care prezintă tulburări neurologice și chiar cancer. Date fiind progresele medicinii, realizate în cursul ultimilor 30 de ani în special în obstretică, progresele în domeniul igienei și alimentației ca și în cel al confortului, această generație n-ar trebui – în mod normal – să fie afectată de toate aceste rele ci ar trebui, dimpotrivă să fie perfect sănătoasă, robustă și dezvoltată intelectual. În consecință, e cazul să se pună în discuție generația precedentă, cea a genitorilor. Genitorii au transmis descendenților lor gene alterate. Codul genetic al părinților a fost modificat și transmis alterat prin diferite procese. Pot fi în mod rezonabil incriminate substanțele chimice conținute în alimente și medicamente, poluarea generală, inclusiv cea de sursă nucleară, ca și anumite condiții de viață. Asta face toată lumea. Dimpotrivă, nu se aude niciodată vorbindu-se despre poluarea vaccinală, adică dacă e cazul, despre poluare directă. Acest lucru nu-i vine nimănui în minte. Practic, condițiile climaterice ale țărilor occidentale nu s-au schimbat deloc în ultimii 60 de ani. Desigur, poluarea generală a aerului, solurilor și apelor a crescut considerabil. Desigur, au avut loc accidente nucleare care au mărit procentul de radioactivitate pe întreaga suprafață a planetei, dar această creștere a procentului global nu este într-atât de semnificativă încât să provoace mutații genetice. Desigur, condițiile de viață și de muncă s-au modificat, antrenând un stres uneori periculos din punct de vedere al sănătății indivizilor. În definitiv, toți factorii de poluare nu par să constituie decât avataruri legate de industrializarea țărilor dezvoltate. Ei nu permit explicarea derivei genetice care afectează o largă fracțiune a populațiilor occidentale. Dacă radioactivitatea și poluarea aerului și a apelor, și într-o anumită măsură, stresul, pot interveni ca factori promotori ai diferitelor forme de cancer și de afecțiuni foarte grave ori minore, nu li se poate atribui un rol determinant în derivă genetică care ne preocupă. Indivizii care suferă aceste forme de poluare pot face cancer în urma căruia mor după câțiva ani de gestație tăcută. Copiii aduși pe lume nu prezintă neapărat cancer sau afecțiuni grave din cauza poluării generale accidentale. În consecință, este cazul să punem în evidență alte cauze decât poluarea generală pentru a explica degenerescenta speciei.