Simbolul pierdut

Romanul este rezultatul a cinci ani de cercetare și documentare, iar acțiunea se concentrează în 12 ore, în care eroul de la Harvard, profesorul Robert Langdon, ne conduce alert și codificat în culisele tainice ale masoneriei.  Am fost întotdeauna fascinat de puterile oculte, de societățile secrete. Am crescut într-un oraș din New England, unde există o lojă masonică deasupra teatrului local și voiam să aflu ce se întâmplă acolo,  declară Dan Brown cu prilejul lansării. La numai o săptămână de la punerea sa în vânzare, Simbolul pierdut confirmă toate așteptările specialiștilor: 2 milioane de exemplare vândute, după cum anunța editura americană Doubleday. Fragment din volumul "Simbolul pierdut" de Dan Brown:   "Mâna dreaptă retezată a lui Peter Solomon stătea în poziție verticală, partea secționată a încheieturii fiind înfiptă în axul unui mic suport de lemn. Trei degete erau strânse pumn, în vreme ce arătătorul și policarul erau perfect întinse, indicând spre cupola sălii. - Toată lumea înapoi! strigă un ofițer. Langdon ajunsese deja suficient de aproape pentru a vedea sângele uscat, care se scursese din rană și se coagulase pe suportul din lemn. “Rănile post-mortem nu sângerează... ceea ce înseamnă că Peter e viu.” Langdon însă nu știa dacă ar fi trebuit să se simtă ușurat sau oripilat. În gură îi veni un gust amar, de fiere, amintindu-și în câte ocazii prietenul său întinsese spre el aceeași mână, pentru a i-o strânge pe a lui sau a-l cuprinde într-o călduroasă îmbrățișare. Vreme de câteva secunde, Langdon își simți mintea goală de orice gând și amorțită, precum ecranul unui televizor defect, oferind vederii numai paraziți. Iar prima imagine limpede care i se contura apoi se dovedi a fi una cu totul neașteptată. O coroană... și o stea. Se lăsă pe vine, studiind vârfurile celor două degete întinse ale lui Peter. „Tatuaje?” În mod incredibil, se părea că monstrul care îi retezase mâna tatuase mici simboluri pe degetele lui. Pe policar, o coroană. Pe arătător, o stea. „Nu se poate!” Cele două simboluri i se înregistrară instantaneu în minte, transformând scena și așa oribilă în ceva de-a dreptul suprarealist. Simbolurile apăruseră împreună de numeroase ori în decursul istoriei, totdeauna în același loc: pe vârfurile degetelor. Astfel, ele constituiau una dintre cele mai râvnite și mai tainice imagini ale lumii antice.  Mâna Misterelor.  parițiile ei erau rarisime în ziua de azi, însă în veacurile , spuse reprezentase o intensă chemare la acțiune. Langdon se străduia să deslușească semnificația grotescului artefact aflat în fața lui. „Cineva a făurit Mâna Misterelor din mâna lui Peter!" Era de neînchipuit. În mod tradițional, imaginea era sculptată în piatră sau în lemn ori desenată. El, unul, nu auzise niciodată ca o astfel de reprezentare să fie creată din carne și oase. Ideea în sine era de neconceput.”