Din când în când, arar, s-a întâmplat să bată câte cineva și la ușa mea pentru a întreba și a căpăta răspunsuri. Și, cum nu prea știu să refuz, s-a ajuns la stârnirile cuprinse în această carte, atâtea câte am putut să le recuperez. Despre ce spun ele? Despre multe și mărunte și unele mai puțin mărunte... Despre relația creștinului cu lumea de astăzi; despre cum se face presa creștină; despre credința intelectualilor și cultura clericilor; despre destinul Ortodoxiei; despre cultura țărănească ca o cultură a Crucii și a Învierii; despre cum a fost ea genial pusă în lumina de Horia Bernea la Muzeul Țăranului Roman; despre Cruce și despre cruci; despre sărbători și tradiții la romani și despre raportarea actuală la ele; despre con-viețuirea prietenoasă cu Hristos și despre viețuirea în Biserică; despre îndrăgostire, iubire, prietenie, căsătorie, cu frumusețile și încercările lor; despre așezarea în cultura adevărată, mare; despre valorile creștine și căderea din ele în societatea contemporană; despre condiția etnică și spirituală de a fi roman; despre România și despre români; despre iubirea de neam și despre iubirea de Patrie; despre oameni frumoși și mari bărbați ai neamului, precum Constantin Brâncoveanu, Ioan Alexandru, părintele Dumitru Stăniloae, Horia Bernea și alții; despre Poezie; despre Frumusețe; despre școală, facultate și serviciul militar; despre asceza creștină și firescul ei; despre teritoriul liturgic al Bisericii; despre depășirea încercărilor cu care este presărată viața; despre modele, despre aflarea și necesitatea lor; despre artă (inclusiv cea cinematografică) și rolul ei vital pentru omul firesc; și despre altele; și, vai, în mod inevitabil – poate prea mult –, despre mine și despre ale mele. - Costion Nicolescu
