Bestseller Amazon Charts, USA Today și Washington Post O poveste fascinantă despre puterea iubirii, vindecare și dorința de a visa. Jaya, jurnalista newyorkeza, este devastată după ce pierde a treia sarcină, căsnicia i se destramă și totul pare să se prăbușească. Pentru a și mai alina suferința, pleacă în India, în căutarea unor răspunsuri despre trecutul familiei sale. Cucerită de peisajele, sunetele și mirosurile insolite care o asaltează, Jaya începe să studi¬eze cu entuziasm cultura Indiei. Ravi, fostul servitor și confident al bunicii ei, Amisha, o ajută să descopere luptele, perseverență, iubirea ascunsă și căderea tragică a acesteia în timpul ocupației britanice. Grație poveștii extraordinare a curajoasei Amisha, Jaya își descoperă un optimism și o putere pe care nu le a bănuit niciodată. Un roman opulent despre secrete, iubire și loialitate. O celebrare a frumuseții poveștilor și a puterii lor de a ne ajuta să ne descoperim pe noi înșine. - New York Journal of Books Deși Taina povestitoarei reflectă pe alocuri latura sumbră a naturii umane, tonul romanului este plin de speranță, iar imaginile construite de Bădani sunt de o frumusețe care îți taie respirația. - USA Today’s Happy Ever After O carte palpitantă, cu descrieri autentice ale oamenilor obișnuiți din India. Felul în care sunt prezentate obiceiurile locale poate fi edificator chiar și pentru cei familiarizați cu tradițiile spațiului indian. - Historical Novel Society Fragment din romanul "Taina povestitoarei" de Sejal Bădani "Amisha auzise alți săteni spunând că clasele se umpleau rapid. - Copiii care merg la școală aici ar putea merge la facultate în Anglia. Ar avea șansa de a face mai mult cu viața lor. - Soțul meu spune că albii spera să ne convertească cu o mână, în timp ce ne bat cu cealaltă, a repetat Sujata opinia împărtășită de cei care se opuneau școlii. Sper că nu te lași păcălita. - Nu. Amisha văzuse cu ochii ei ofițeri englezi care-și foloseau bastoanele ca să pedepsească indieni pentru abateri minore. - Nu mă las păcălita. Cu coada ochiului a văzut un ofițer britanic înalt vorbind cu muncitorii de la școală. Le-a spus ceva care i-a făcut să râdă, apoi s-a dat înapoi ca să continue să supravegheze ultimele retușuri. După ce Sujată și-a luat la revedere, Amisha a rămas singură în drum, încercând să-și ia inima-n dinți și să intre în școală ca să întrebe dacă putea să participe la cursuri. Ideea i se păruse perfectă când o discutase cu Ravi. Acum se întreba ce a fost în capul ei. Chiar dacă erau ore pentru ea, probabil că Deepak n-avea să fie de acord. - Aproape că-mi vine să cred că ești supraveghetorul șantierului. Amisha s-a întors șocată și l-a văzut lângă ea pe ofițerul britanic. Instinctiv, a făcut doi pași înapoi și și-a plecat capul ca să-l salute. - Nămaste. - Nămaște. Avea brațul drept în gips. Fiindcă nu-și putea împre-una mâinile, a făcut o ușoară plecăciune. - Ești rănit, a spus Amisha pe negândite. În război? Dându-și seama cât de directă a fost, s-a crispat și și-a plecat privirea. - Îmi cer iertare. N-ar fi trebuit... - Nu-i nimic. A așteptat ca femeia să se uite la el, apoi a ridicat brațul în gips."
