Cartea de fattă al doilea volum, intitulat metaforic Tânărul Anania – Îngerul cu barbă și definit drept „eseu biografic“, urmează un fir convulsionat al vieții tânărului cărturar din anii 1941-1948 (cu detenții, pribegii, studii întrerupte, arestări și prigoane) și în care se profilează, prin vitregii de soartă (marcate în capitole precum: „Răscruci de vremuri“– răscruci de drumuri, „Cu viață hărțuită“ prin zodii de balans sau „Îngerul cu barbă“, evocând greva clujeană din 1946 și urmările ei), devenirea personalității sale exponențiale; aceasta îi este decelată, că trei ramuri din același trunchi, respectiv, ca „om al Istoriei“, „om al Ecclesiei“ și „om al Literaturii“ – pentru a căror percepere autorul manifestă o aplicație autentică, minuțioasă și elevată.
