Lucrarea de față este una dintre cele mai recente și mai detaliate cercetări a fenomenului turistic din Uniunea Europeană. Ceea ce este cu adevărat remarcabil la acest volum este cantiatea uriașă de informații, în primul rând statistice, care privesc perioada 1999-2011/2012. Elaborarea materialului a presupus o activitate laborioasă de calculare și de prelucrare a datelor statistice, precum și transferul acestora în reprezentări grafice și cartografice, citirea și interpretarea valorilor vizând indicatori/indici, elemente de bilanț și modele/tipuri de turism și de evoluție a fenomenului cercetat. Toate acestea au stat la baza analizei geografice, statistice și funcționale (pe alocuri și ecologice) privind evoluția și tendința în dezvoltarea turismului din spațiul Uniunii Europene, pe țări și regiuni. Fragment din lucrare: "Oferta turistică a Bulgariei este grefată pe un relief variat, plaja și apa salmastră a Mării Negre, cu temperaturi corespunzătoare curei heliomarine și stațiuni balneoclimaterice. S-au conturat, astfel, două tipuri de turism: litoral și montan, la care se adaugă, în plan secundar, turismul urban și turismul rural. Se poate spune că elementele fondatoare în turismul bulgăresc au fost relieful montan și litoralul Mării Negre, regimul termic și proprietățile apei marine. Ca urmare, siturile turistice, ca spații valorizate, au devenit imagine și produs turistic, generatoare de profit, eficiență. economică în raport cu consumul turistic efectiv, atât în Munții Rilă, cât și în stațiunile litorale. Desigur că în spațiul bulgăresc există variate nișe, marcate de absența activităților turistice sau de prezența unor amenajări turistice modeste, care nu modifică funcțiile inițiale ale locurilor. Este vorba de mari suprafețe din aria montană balcanică, de părțile nord — estică și sud-estică, Podișul Prebalcanic și Valea Dunării. Accesibilitatea spațiilor/centrelor turistice prin căile de comunicație și mijloacele de transport pentru valorizarea turistică este impusă de dezvoltarea fenomenului turistic, cu o densitate mai mare în arealele / spațiile turistice litorale și montane, unde internaționalizarea frecvenței turistice este evidentă. Astfel, accesul rutier și feroviar dinspre Europa de Vest și Centrală se direcționează spre centrul turistic Sofia și punctele turistice din Munții Rila-Rodopi, spre litoralul Mării Negre, pe traseele Viena-Budapestă-București-Ruse sau Budapestă-Belgrad-Sofia, aceste două rute facilitând traficul și turismul spre Istanbul și Atena. De asemenea, aeroporturile din Sofia și Varna întregesc exigențele internaționalizării turistice în Bulgaria. Resursele turistice antropice sunt concret recunoscute prin destinațiile și obiectivele turistice, suficient de variate și reprezentative pe anumite spații sau locuri. Distribuția neuniformă a obiectivelor turistice, ca urmare a teritoriului cu relief variat, are ca efect numeroase concentrări ale centrelor turistice în spațiile montane și litorale. Cel mai important centru turistic este Sofia, oraș cu funcție de capitală de stat, poziționat la poalele Muntelui Vitosa. A apărut pe locul unei așezări a tribului trac, după care, în secolul I d.H., a luat ființă un oraș roman, cu rang de colonie, numit Colonia Ulpia Serdică. În perioada 532...537 s-a construit bazilica Sfânta Sofia, de la care s-a adoptat, în secolul al XIV-lea, actuala denumire, devenind în 1382, centru administrativ al provinciei Rumelia. În anul 1879 Sofia avea să fie proclamată capitală Bulgariei. "
