Personajul principal, Meliș Nemid navighează în ape periculoase și este pe punctul de a fi trasă la fund. Este singura care cunoaște adevărul despre dispariția fără urmă a unui oceanograf, iar cineva este hotărât ca acest adevăr să dispară odată cu ea. Femeia crede că și-a lăsat trecutul în urmă când s-a întors acasă, pe o insulă din Caraibe, pentru a studia comportamentul delfinilor. Dar viața liniștită îi va fi zguduită de apariția unui personaj extrem de periculos. Un singur om o poate salva: cineva care pretinde a fi tot oceanograf. El va încerca să îi câștige încrederea și să îi afle secretele. Din păcate, Melis ar putea afla prea târziu ce vrea cu adevărat acest bărbat enigmatic, pentru că cel plasat pe urmele ei îi cunoaște cele mai ascunse temeri și îi va provoca adevărate coșmaruri. Într-o încercare disperată de a scăpa, ea se expune unui risc enorm, șansele de reușită fiind minime... O carte cu situații absolut surprizătoare ce se succed într-un ritm amețitor, o poveste de neuitat, care se citește la cel mai înalt nivel de adrenalină. Fragment din volum: “Melis ridică pistolul. Auzi o înjurătură și văzu portiera trântindu-se înapoi în momentul în care trase. Glonțul ricoșa din tabla mașinii. Șoferul. Încercă să țintească, dar nu reuși să facă prea mare lucru în timp ce alerga. Trase, oricum. Parbrizul se sparse în mii de bucăți și mașina se întoarse brusc spre un depozit de pe partea stângă a drumului. Apoi veni direct spre ea. Nu mai avea timp să fugă. Nu mai avea timp să gândească. Plonja în apele portului. Kelby era foarte furios. Toți mușchii îi erau încordați în momentul în care intră în depozit și se îndreptă spre ea. Îi întinse o pungă de plastic. — Ți-am adus haine uscate. — Mulțumesc. Se înfășură mai strâns în pătura pe care i-o dăduseră cei de la poliție. Dar trebuie să-mi fac un duș înainte de a mă îmbrăca cu haine curate. Îmi simt tot corpul acoperit cu sare. Cred că aproape au terminat cu mine. Locotenentul Lorenzo a spus că se întoarce peste câteva minute. — Ești bine? o întrebă el agitat. Ea dădu din cap. — Nu sunt rănită. N-au vrut să mă rănească. Voiau doar să pună mâna pe mine. Se scutură, înfiorată. L-au ucis pe Gary. — Știu. — Și unul dintre studenți a fost lovit la cap, a suferit o contuzie minoră. De Manuel e vorba. Se frecă pe frunte. Parcă așa mi-au spus. Bietul copil! — Da, de Manuel Juărez e vorba. O să se facă bine. — Și Cal a fost împușcat. Dar el o să supraviețuiască. Archer și oamenii lui au încercat probabil să se asigure că voi fi vulnerabilă când voi ajunge lângă bazin, în caz că nu puneau mâna pe mine între timp. Își umezi buzele. Cal a fost împușcat în umăr și Archer l-a aruncat în bazinul delfinilor, ca să scape de eventualul cadavru. În mod normal s-ar fi înecat, dar Pete și Susie l-au ținut între ei și l-au ridicat deasupra apei.”
