Ana Maria Barbu, născută la 21 aprilie 1939 în Rupea, județul Brașov, este absolventă a Liceului Ștefan Octavian losif din orașul natal și a Institutului Pedagogic Brașov, apoi a Facultății de Biologie din cadrul Universității București. Profesor de biologie la liceul pe care l-a absolvit, apoi la Liceul Constantin Brâncoveanu, Liceul de Artă și Seminarul Creștin Ortodox Dumitru Stăniloae din Brașov, Ana Măria Barbu lubește poezia, artele plastice și călătoriile. De aici s-au născut cărțile sale: Freamăt de arbori (2004), Reverența florilor (2007), Lumini de amurg (2013), Gânduri de seară (2014), Cântec în noapte (2015), Ceremonialul înserării (2016), Floare de dor- antologie (2017), Limpezimi (2017), Între amintire și vis - antologie (2018), Colocviul statuilor (2018), Apusuri și semne (2019). De asemenea, a fost îndrumător al revistei școlare Anotimpuri. Fragment din volumul de poezii "Ultimul cântec" de Ana Maria Barbu: "Peste galaxii infinite Peste bolta nopții înstelate Sufletul zboară, se desprinde Gândurile plutesc ca nălucile Ca păsările ce se-nalță-n văzduh De neatins Nici arcul, Nici plumbul, Nu le pot atinge, Nici răul său durerea. Sufletul și gândurile sunt libere Sunt numai ale mele Acum. Sufletul e liber și de mine. Sufletului nu îi sunt stăpână. El își zboară cerească libertate Străin de toate cele de pe acum Și dintotdeauna." (Cerească libertate)
Compară prețurile și alege oferta
Se încarcă ofertele din librării…
