Umbrela rosie

Frățiorul Pânda și Surioară Pânda își iubeau vechea umbrelă roșie de hârtie. Și umbrela cea veche îi iubea pe cei doi ursuleți pânda. Dar, într-o zi, un vânt strașnic a suflat-o într-un copac și a stricat-o rău de tot. Când Mama Pândă a văzut că nu mai putea să o repare, a aruncat-o la gunoi și a cumpărat o umbrelă nouă, galbenă. Frățiorul Pânda și Surioară Pândă au pornit numaidecât să-și caute umbrela cea roșie, dar n-au mai găsit-o nicăieri. Umbrela cea roșie tânjea să mai fie alături de Frățiorul Pânda și de Surioară Pândă, dar nu mai rămăsese din ea decât un băț înfipt în pământ și lăsat în voia soartei. După un timp, umbrela roșie a observat cu uimire că îi creșteau rădăcini și ramuri lungi cu frunze verzi și flori care semănau cu niște umbreluțe roșii. Fermecătoarea poveste a umbrelei roșii ilustrează cu gingășie devotamentul de neclintit și le arată cititorilor ca speranța și un dram de noroc pot duce la un deznodământ minunat.