Un proiect sangeros

    Un "Cu sânge rece" plasat în atmosfera austeră a unui sat scoțian din secolul al XIX-lea     O triplă crimă petrecută într-o comunitate mică de arendași din Scoția anului 1869 duce la arestarea tânărului Roderick Macrae, în vârstă de șaptesprezece ani. Nu există nicio îndoială că el este făptașul, însă ce motive a avut să comită un gest atât de atroce și de sângeros?     Gândit că o serie de documente descoperite de autor, romanul excelează în reconstituirea lumii respective, în subtilitatea și complexitatea cu care e conturat personajul principal. Permanenta schimbare a perspectivei în stil Rashomon – trecem prin declarațiile sătenilor, prin relatarea făptașului, prin rapoartele medicale și evaluările psihologice sau prin transcrierea procesului – îi alcătuiește criminalului un portret contradictoriu și-i lăsă cititorului toată plăcerea de-a reinterpreta faptele pe măsură ce paginile se succed.     Un proiect sângeros este un roman-puzzle inteligent construit, tulburător și fascinant.     „Mulți autori de ficțiune, de la Henry James la Vladimir Nabokov, au folosit un narator necreditabil pentru a crea ambiguitate, a spori suspansul și a ascunde o poveste alternativă printre rândurile textului tipărit. Burnet face toate astea și multe altele în această captivantă poveste de epocă despre patos și violența, într-o Scoție a secolului al XIX-lea. Are toate elementele unui crime thriller, dar și ceva din analiza socială a unui roman de Thomas Hardy.“ - Wall Street Journal     „Un thriller de-a dreptul ingenios, la fel de complex și de derutant ca niște trepte imaginate de Escher.“ - Daily Express    „Una dintre sursele de inspirație pentru Un proiect sângeros a fost un caz din secolul al XIX-lea când un țăran francez numit Pierre Riviere și-a ucis trei membri ai familiei și apoi a scris o relatare elocventă despre asta. Mă fascinează această aparență contradicție între asemenea acte violente și o scriere articulată.“ - Graeme Macrae Burnet     „La jumătatea drumului dintre thriller și studiu sociologic al unui sistem economic exploatator cu bizare ecouri care ajung până în zilele noastre, Un proiect sângeros e o lectură palpitantă și relevantă.“ - Newsweek     Fragment din romanul "Un proiect sângeros" de Graeme Macrae Burnet:     ”S-a hotărât că, deoarece era un mai bun vorbitor al „limbii vechi din Highland”, interogatoriul domnului Macrae să se deruleze în limba galică și a fost adus în timp util un traducător. Domnul Gifford, din respect pentru infirmitatea evidentă a martorului, și-a început interogatoriul pe un ton blând.     A început întrebându-l pe martor despre relația lui cu decedatul. Domnul Macrae a părut să fie încurcat de întrebare și s-a auzit un murmur de amuzament din galerie, care a fost rapid potolit de judecător. Domnul Gifford și-a reformulat apoi întrebarea, toate acestea, având în vedere procesul de traducere, durând destul de mult.     — Va aveați bine cu domnul Mackenzie?     Domnul Macrae:     — Știu destul de mulți Mackenzie.     Domnul Gifford a zâmbit răbdător:     — Mă refer la vecinul dumneavoastră, Lachlan Mackenzie, sau Lachlan Zdrahonu; după cum era cunoscut.     — Ah, da, a spus domnul Macrae. Răspunsul a stârnit o nouă izbucnire de râs din galerie. Judecătorul a dat apoi ordin ofițerilor de tribunal să-l evacueze pe unul dintre vinovați, un gest care, în ciuda întreruperii pe care a cauzat-o, a părut să aibă efectul dorit.     Domnul Gifford și-a repetat apoi întrebarea.     — Nu aș spune că eram prieteni, a răspuns Macrae.     — De ce?     — Nu aș putea spune.     — Există vreun motiv pentru care dumneavoastră și Lachlan Mackenzie nu erați prieteni?     Domnul Macrae nu a răspuns. Judecătorul-șef al Scoției a întrebat apoi, cu ajutorul traducătorului, dacă domnului Macrae îi era greu să înțeleagă întrebările procurorului. După aceea, primind asigurarea că nu era cazul, i-a reamintit martorului că era obligat să răspundă la întrebările care i se puneau, altfel ar fi fost acuzat de ultraj.     Pe urmă, domnul Gifford l-a întrebat pe domnul Macrae despre micșorarea pământului său. După o serie grea de întrebări legate de acest incident, a întrebat:     — V-ați simțit nedreptățit de această hotărâre?     — Nu.     — Nu v-ați simțit nedreptățit de faptul că o parte din pământul dumneavoastră, din care obțineați hrană pentru a vă hrăni familia, vă fusese luat?”