Carte disponibilă, dar fără autograful autorului! Oare care dintre copiii români nu s-a bucurat de dra-gostea Sfântului Nicolae?! și ce spun eu roman? Care dintre copiii lumii nu s-a bucurat de bucuriile pe care distinsul bunicuț este dispus să le împlinească? Pe vremea copilăriei mele, nu foarte departe de copilăria copiilor mei, Sfântul Nicolae nu era altul decât cel de acum, atâta doar că, pentru că oamenii erau sub interdicțiile unei societăți comuniste, prăznuirea Sfântului era ea însăși un dar. Cine poate uita lumina din ochii mei sau ai bunilor mei colegi din școala generală sau din liceu, atunci când ne revedeam după seară în care bocancii ne erau umpluți cu daruri, daruri sărace față de cele de-acum, căci nici Moșul Nicolae nu prea avea de unde alege! Cine poate uita ochii plini de dragoste ai părinților noștri, ai învățatoarei ori ai profesorilor noștri, care făceau cu noi alianțe ale tăcerii și inexpugnabile alianțe în jurul icoanei pline de har a Sfântului! Am remarcat în ultimul timp cum, plini de zel, comercianții l-au arestat pe distinsul moșneguț. și televiziunile, și autorii de filme și desene animate. L-au prins ca să-l pună la muncă în folosul lor. Cred și eu! Figura bătrânului, gesturile lui de mare cordialitate, izvorâte din credința lui în Iisus Hristos, sunt astăzi numai bune de pus pe rana indiferentismului nostru, a lipsei de omenie prin care trece omenirea. Scrierea acestei cărți este importantă pentru mine, deoarece cred că trebuie să spunem copiilor noștri că Moșul nu-i o închipuire, nu-i desene animate, ci o persoană care a existat și care continuă, prin Harul lui Dumnezeu, să se pună la dispoziția oamenilor care iubesc valorile în care și el a crezut: credința, nădejdea și dragostea. Fragment: " „N-am a spune nimic despre moartea şi nici despre cum s-a făcut trecerea sa la ceruri, căci n-am ailat practic pe nicăieri vreo însemnare privitoare la acest lucru"". Ce spune el este de fapt că niciun autor al vieţii Sfântului Nicolae nu consemnează o dată credibilă a morții sale. Totuşi... Indicaţiile asupra anului morţii se întind de pe la 316 la 360 d.Hr. Dar anii cei mai credibili sunt 340-345 d.Hr., mai ales anul 343, menţionat de majoritatea isto-riografilor vieţii Sfântului Nicolae. Însă cercetătorii recenţi reţin pe de o parte spusa Metafrastului, cum că a trăit până la adânci bătrâneţi, precum şi o consemnare a unui alt biograf, că a murit îndată după Sinodul I Ecume-nic. Iar anul morţii sale este fixat undeva între anii 330- 334 d.Hr. Nepomenirea lui de către Sfântul Atanasie sau Fericitul Ieronim, în scurtele lor incursiuni în viaţa Părinţilor apărători ai Ortodoxiei, duce la concluzia că pomenirea sa era legată mai ales de regiunea Lyciei, care nu a avut un istoric pe măsura celorlalte regiuni imperiale"
