Zilele si noptile unui student intarziat

...Până acum, isprăvile lui amoroase n-au trecut de fetele și de proprietarele de mahala, pântecoase și cu sânii dezumflați unele desigur frumoase sau pline de vrednice însușiri pe care nu le găsești la tot pasul, dar prostuțe, cioplite cu toporul, caraghios de sentimentale, cu gusturi vulgare și cu dorințe meschine: bere cu mititei, montagne russe, articole de Moși și spirite a la Tănase drept în culmea expansiunii amoroase!... Hotărât lucru, Mihnea Băiatu se putea declara saturat până gât de amorul democrat. El plecă de la cinematograf într-un târziu, foarte melancolic și, după ce întoarse plictisit capul celor câteva domnișoare, fără interes, care aruncară în treacăt priviri binevoitoare, trecu prin fața vitrinelor luminoase ale cofetăriei Capsa. Acolo, rezemat într-un cot de vergeaua de alamă, el privi multă vreme prin geamul uriaș tabloul viu dinăuntru. La mese se găseau mai multe femei, toate aveau ținute drepte, mișcări ordonate și grave, priviri strecurate de-a lungul genelor, iar altele de-abia perceptibile, pierdute în spațiul luminos al localului în care fumatul e interzis, de parcă ar fi trăit doar în lumea lor de visuri, departe de cotidianul meschin și ticălos, de dincoace de geamuri. Aci era lumea mare pentru Mihnea Băiatu...