Citate de Mircea Eliade

Descoperă colecția noastră fascinantă de citate de Mircea Eliade, unul dintre cei mai profunzi gânditori și scriitori, ale cărui lucrări continuă să inspire, amuze, întristeze și motiveze cititorii din întreaga lume. Această colecție cuprinzătoare îți va oferi o fereastră spre mintea și inima lui Eliade, explorând temele complexe ale sacrului, existenței și căutării personale de sens. Fie că ești în căutarea inspirației pentru a trăi viața mai intens, sau pur și simplu dorești să te conectezi la nivel emoțional cu experiențele umane universale, citatele lui Eliade te vor ghida printr-o călătorie spirituală și intelectuală remarcabilă. Lasă-te captivat de profunzimea gândirii sale și folosește aceste perle de înțelepciune pentru a-ți îmbogăți perspectiva asupra vieții și a universului.

Citate de Mircea Eliade:

1. Sunt vremuri în care nu poţi înainta decât mergând contra curentului.
2. Nu sunt pierdute decât acele bătălii pe care nu le începi niciodată.
3. Ce oameni excepționali trec pe lângă noi, anonimi, și noi admirăm prostește atâția neghiobi, numai pentru că au vorbit de ei presa și opinia publică.
4. Nu există boli, ci numai bolnavi.
5. Totul este posibil, împotriva tuturor rațiunilor.
6. Dac-ai ști cât am fugit de tine, până te-am întâlnit…
7. Dacă fiecare ins ar activa fără gândul recompensei, pământul ar fi un rai.
8. Oamenii cred în nemurire fiindcă vor să trăiască, nu ei ci acei ce le sunt dragi lor.
9. Se confundă prea des moartea cu cadavrul.
10. Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, călătorie pe care o facem în singurătate.
11. India are meritul de a fi adăugat o nouă dimensiune în Univers: aceea de a exista liber.
12. Descoperirea simbolului, după atâtea secole de opacitate, nu poate însă fructifica spiritualitatea europeană numai câteva generaţii…
13. Miracolul morții nu constă în ceea ce sfârșește ea, ci în ceea ce începe.
14. Toți suntem nemuritori, dar trebuie să murim întâi.
15. Libertatea absolută se câștigă prin dragoste. Căci doar dragostea îl eliberează pe om de natura sa.
16. Nu poţi iubi niciodată doi oameni în acelaşi timp. Iubeşti pe rând, când pe unul, când pe altul.
17. A face acte nesancționabile, nu înseamnă a fi liber.
18. Dacă ar trebui să-mi rezum în puţine cuvinte experienţa mea, aş spune că jocul m-a dus mereu tot mai departe, tot mai adânc în real. Şi filozofia mea s-ar reduce la o singură dogmă: Joacă-te!
19. Eu am înțeles de ce nu sunt mulțumit. Pentru că nu mi-am deschis sufletul prietenilor.
20. Am ieșit din mine ca să pășesc mai departe.
21. Dacă adevărul nu se află prin dragoste, oriunde s-ar afla el, nu mă interesează.
22. Tinerețea e ispitită de mediocritatea sentimentală și cerebrală, de iluzia unei fericiri comode.
23. Când ești bătrân, iubești mai mult și suferi mai puțin.
24. O idee fixă triumfă întotdeauna.
25. Cu cât suntem mai personali, mai identificaţi cu intenţiile noastre, cu atât fapta noastră coincide mai perfect cu gândul nostru – cu atât suntem mai ridicoli.
26. La ce folosesc toate ascensiunile, toate austerităţile, toate valorile spirituale din lume – dacă faci, prin cucerirea lor, să sufere un singur om?
27. Ăsta mi se pare lucrul cel mai greu de învăţat în contemplarea iubitei: să ştii să-i priveşti ochii.
28. Asta se întâmplă întotdeauna: ți se pare că iubita seamănă cu tot ceea ce ți se povestește despre dragoste. Dar poate că de data aceasta seamănă într-adevăr.
29. E preferabil să iubeşti un geniu, decât capodoperele unui mediocru.
30. Doamne, de ce nu pot comunica oamenii, de ce rămân întotdeauna închişi, încercuiţi?
31. A nu mai avea timp înseamnă a fi rezolvat toate problemele, a trăi într-un perfect echilibru.
32. Dacă nimic nu e real, dacă totul e o creație gratuită și absurdă, ca într-un mare vis, un joc iresponsabil repetându-se la infinit, existența noastră n-ar mai avea nici o semnificație și nici o valoare. Am fi definitiv pierduți.
33. Nici o poetică din lume nu atinge perfecțiunea și semnificația celei mai timide flori.
34. Pe o femeie care-și subliniază contururile obscene nu o poți privi altfel decât obscen.
35. Orice femeie pe care o iubesc mă apasă, mă sugruma și, fără voia ei, mă destrămă și mă topește, până la descompunerea finală.
36. Limba este calea, niciodată scopul.
37. Nu pot cunoaște adevărata dragoste, decât depășind-o.
38. Mai bine o dragoste pierdută decât una neavută.
39. Cea mai preţioasă călătorie este aceea către sufletul nostru, către noi înşine. Călătorie ce o facem în singurătate.
40. Suntem păcăliți; ni se spune că a mai trecut o jumătate de oră, sau că e șase – ca și cum asta ar avea vreo importanță. Important e faptul că Timpul nostru, așa zis al Vieții, e un Timp al Morții.
41. Romanul e o carte cu oameni.
42. Nu învăţ regulile jocului. Cred că nu l-aş mai putea juca.
43. Binele făcut la nevoie ţi-l răsplăteşte înzecit Dumnezeu când nici nu te gândeşti…
44. Nu poţi stăpâni decât acele lucruri la care ai renunţat, de care te-ai eliberat, nu prin detaşare de ele însele, ci prin detaşare de dorinţa fructelor lor.
45. Simt o lume deasupra mea… Aş vrea să ajung odată atât de ferm şi inuman ca s-o pot prinde întreagă, magnifică şi eternă cum e…
46. Femeia te invită întotdeauna s-o privești așa cum vrea ea.
47. Cultura este singurul mijloc de afirmare, și în fața omenirii de astăzi, și în fața istoriei de mâine.
48. Întotdeauna când iubim, concepem dragostea ca fiind singura sursă de fericire şi fiind eternă iar persoana iubită fiind iubitul etern.
49. Sexul pentru mine nu e decât o libertate în plus și o dogmă pe care pot verifica sau anula.
50. În dragoste nici o certitudine nu e definitivă… Lucrul acela elementar – sentimentul că ești iubit – trebuie necontenit verificat, căci o singură îndoială, o singură greșeală surpă totul în nebunie și extaz.
51. Viața cunoaște scene și se spune că este împărțită în acte, dar cortina se lasă o singură dată.
52. Sufletul feminin e pasiv, așteptând să fie fecundat de spiritul și valorile masculine.
53. Mediocritatea e cu atât mai impresionantă cu cât o descoperi într-o structură ce se crede deasupra mediocrității.
54. Ce oameni excepţionali trec pe lângă noi, anonimi, şi noi admirăm prosteşte atâţia neghiobi, numai pentru că au vorbit de ei presa şi opinia publică.
55. În loc să gândim noi gândurile, ne gândesc ele pe noi.
56. Te-am iubit aşa cum m-ai iubit şi tu, ca un nebun, ca un strigoi, fără să înţeleg ce fac, fără să înţeleg ce se întâmplă cu noi, de ce am fost ursiţi să ne iubim fără să ne iubim, de ce am fost ursiţi să ne căutăm fără să ne întâlnim.
57. Nu ești învins decât dacă refuzi lupta.
58. Viaţa este durere, fiindcă e încadrată într-un ocean de iluzii şi, în acelaşi timp, viciată de ignoranţă.
59. Dac-ai şti cât am fugit de tine, până te-am întâlnit…
60. Ăsta mi se pare lucrul cel mai greu de învățat în contemplarea iubitei: să știi să-i privești ochii.
61. A evita ridicolul însemna a refuza singura şansa de nemurire.
62. Binele făcut la nevoie ţi-l răsplăteşte înzecit Dumnezeu când nici nu te gândeşti…
63. Asta simţi când depăşeşti experienţa huliganică: o cumplită silă de tine şi de lume – şi o cumplită nostalgie după vârsta de patruzeci de ani.
64. A fi liber înseamnă, înainte de toate, a fi responsabil față de tine însuți.
65. Mă gândesc însă la zădărnicia setei noastre de perfecțiune, de ascensiune – atâta timp cât există o moarte ale cărei legi nu le cunoaște nimeni.
66. Nemurirea sufletului e o consolare. Dar nu trebuie să abuzăm de ea.
67. Nici un om nu decide în dragoste. Aşa se petrece cu toată viaţa; numai întâmplarea alege, ea adună şi desparte, mai ales în iubire, şi aceasta e tragic, e inuman; că întâmplarea decide mai ales în iubire.
68. Rareori cred că se degradează mai penibil un bărbat ca într-o criză absurdă de gelozie.
69. Libertate înseamnă, înainte de toate, autonomie, certitudinea că ești bine înfipt în realitate, în viață, iar nu în spectre sau dogme.
70. Fetele, când ajung femei, ori se pregătesc să se transforme în cocote, ori își transformă iubitul într-un pui.
71. Spiritul este găselnița materiei.
72. Cine ştie de ce lăcremez? Poate iubesc sau poate aştept; şi nădejdele mele încep să le irosească anii. Cine ştie de ce privesc în gol? Poate îmi amintesc sau poate presimt durerea vieţii care cere să fie vieţuită toată.
73. Mai bine o dragoste pierdută decât una neavută.
74. Dacă uiţi, te rătăceşti.
75. Dacă fiecare ins ar activa fără gândul recompensei, pământul ar fi un rai.
76. Nu poţi scăpa de anumite lucruri decât trăindu-le, nu poţi limpezi anumite obsesii decât privindu-le în faţă, şi nu poţi cunoaşte adevărata dragoste decât depăşind-o.
77. Dacă există o fericire pe pământ, apoi aceasta este prietenia.
78. Tristețea este un adevărat blestem, și nu cred că există oameni mai profund triști decât vicioșii, ceasuri mai deprimante decât ceasurile viciului.
79. Omul se naște și moare în singurătate absolută, dar această singurătate e populată de vise, de himere și de iluzii.
80. Totul este posibil, împotriva tuturor rațiunilor.
81. Moartea dă unor oameni o viață față de care existența lor pământească ajunge o simplă umbră.
82. Obsesia mea e filosofia. Si acum îmi dau seama de ce: pentru că sunt un laş, mi-e frică de viaţă. Nu numai de viaţă: mi-e frică de tot.
83. Sunt vremuri în care nu poţi înainta decât mergând contra curentului.
84. Viața cunoaște scene și se spune că este împărțită în acte, dar cortina se lasă o singură dată.
85. După o anumită vârstă, toţi oamenii au impresia că au naufragiat, că şi-au ratat viaţa, că au trăit o viaţă idioată, absurdă – o viaţă care nu putea fi a lor, care nu putea fi decât viaţa altuia… Pentru că avem o părere prea bună despre noi înşine şi nu putem crede că dacă am fi trăit într-un adevăr viaţa noastră, ea ar fi putut fi atât de idioată.
86. Dar ce poate însemna o iubire? Cât poate ea dură? Nimic nu durează în lumea asta; totul trece, totul se preface, totul moare ca să se nască din nou, altfel, în altă parte, cu alți oameni.
87. Eu, îndată ce iau contact real cu trecutul, îndată ce mă las prins în amintiri – mă simt atât de copleşit, atât de năruit, încât aş risca să mă dizolv de disperare şi tristeţe.
88. O personalitate se păstrează prin afirmarea şi reafirmarea aceloraşi opinii în medii similare, în împrejurări similare.
89. Pe pământ omul e dator să trăiască numai viața. Moartea lui adevărată o va trăi în cer. Dacă încearcă să trăiască moartea pe pământ, păcătuiește și se mistuiește în deznădejde. Și atunci, nici nu trăiește cu adevărat, nici nu moare. E ca un fel de strigoi.
90. Virtutea magică a aurului şi jadului se aplică şi dincolo de viaţa biologică.
91. Dar e atât de dureros şi greu să nu crezi în fericire. Pentru cei mulţi, fericirea ajunge chiar un sens dat existenţei. Cu atât mai rău pentru ei. Fericirea nu poate fi cunoscută, valorificată şi stăpânită decât după ce te-ai îndoit de ea.
92. Stângăciile, că și timiditatea au un farmec discret prin surprizele pe care le provoacă, prin panica naivă care o răspândesc.
93. În iubire ne deșteptăm totdeauna prea târziu.
94. Dar libertatea nu înseamnă libertinaj, libertatea instinctelor oarbe, trăirea în hazard și în eventual.
95. Viaţa e ca o femeie pe care o iubeşti şi care te înşeală. Toată ura ce o îndrepţi împotriva ei e în fond tot dragoste…
96. A trăi cu ziarele înseamnă a te imbeciliza.
97. În societăţile aşa-numite „primitive”, orice secret este o primejdie. Lucrul tăinuit devine, prin simpla lui tăinuire, primejdios omului şi colectivităţii.
98. Destinul este acea parte din timp în care istoria își imprimă voința ei asupra noastră. De aceea trebuie să-i rezistăm, să fugim de el, să ne refugiem în Spectacol.
99. Fiecare dintre noi este un mic haos.
100. Experiența este singura în stare să ne ofere informație reală despre viață!

Cunoști și alte citate de Mircea Eliade?

Lasă-ne un comentariu mai jos și îl vom citi cu drag.