Recuperând lecturile copilăriei…
Am fost cucerită de frumusețea acestui roman. Fiind un narator iscusit Jack London te ia de mână și îți prezintă viața wildului cu bune și rele, cu tragediile și micile bucurii. Pe lângă rolul informativ privind viața lupilor, istoria împletește maiestuos un amalgam de imagini frumos pictate, descrieri artistice și emoții intense.
Cu un șarm natural, romanul prezintă viața unui câine-lup, legile crude ale sălbăticiei, dar și atitudinea oamenilor față de animale. Avem aici două atitudini în antiteză și urmările acestora asupra vieții unui animal.
Îl însoțim pe puiul de câine-lup în aven
turile lui, în momentul în care el descoperă mediul înconjurător și legile wildului. Viața în sălbăticie este dictată de legea “supraviețuiește cel mai puternic” iar scopul vieții este carnea. Viața trăiește din viață. Există unii care mâncă și alții care sunt mâncați. Deci, legea este simplă “mănâncă sau vei fi mâncat”. Acestea, dar și multe alte legi sunt lecțiile date de sălbăticie.
Urmează și alte etape din viața lui, inclusiv modul de domesticire și viața printre oameni. Desigur, sălbăticia îl cheamă mereu, este un ecou impregnat adânc în firea lui. Ereditatea de rând cu mediu contribuie la construirea caracterului câinelui-lup și sunt mereu în antiteză, menită să-i dicteze acțiunile viitoare. Rămâne să descoperiți cine învinge, instinctul sau rațiunea.
Astfel veți descoperi felul în care se construiește caracterul unui animal, factorii care contribuie la dezvoltarea sa. Și dacă la început veți simți ura pentru lupi, apoi la sfârșitul romanului îi veți iubi.
Jack London m-a cucerit iremediabil prin acest roman. Și dacă romanul este considerat unul pentru copii, chiar și la vârsta 30+ l-am citit cu același interes. Mi-au plăcut descrierile frumoase, pitorești. Natura apare aici la superlativ. Chiar și lupta pentru existență este aici relatată într-un mod realist, dar și feeric în același timp.
…viața își atinge culmea atunci când înfăptuiește cât mai deplin lucrul pe care a fost înzestrată.
