Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori oferite de Booknation.ro

Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Numele meu este Alina Cîrstescu și am absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine în urmă cu 4 ani, obținând titlul de filolog în limba română și limba engleză. Am învățat să utilizez gramatica limbii române și a limbii engleze la un nivel avansat, fundamentându-mi aceste cunoștințe printr-o lectură susținută și perseverentă de-a lungul anilor. Am fost pasionată de copil de lumea cărților, pentru că îmi ofereau o evadare din lumea reală și mă făceau fericită. Scriitorii, într-adevăr, sunt persoane destul de retrase care găsesc liniște în cărțile pe care le citesc și în tărâmurile pe care ei își permit să le creeze.

Îmi place, de-asemenea, natura, liniștea și farmecul pe care îl oferă ființelor umane în mod necondiționat; mai putem adăuga aici sportul, pentru că o minte sănătoasă are nevoie de un corp la fel de sănătos și muzica, deoarece ea ne accentuează stările, acționând ca un stimulent ori ca un pansament sufletesc în vreme de restriște.

B.N. Ce ne poți spune despre cărțile pe care le-ai scris?
A.C. Cele două lucrări pe care vi le-am atașat au fost create în urmă cu 4 ani, atunci când mă aflam la începutul drumului și visului de a deveni scriitor. Am fost întotdeauna fascinată de acest domeniu, pentru că îți oferă libertatea să fii oricine dorești să fii și să evadezi în orice lume posibilă sau imposibilă imaginată de tine.

Primul dintre cele două romane este intitulat ”Misterul mașinii de epocă”, deoarece, așa cum sugerează dealtfel și titlul, este o carte polițistă. Impactul cel mai mare pe care l-a avut asupra mea ca și copil a fost faimoasa Agatha Christie, care m-a fascinat prin originalitatea operelor ei și a personajelor inventate. Micului detectiv belgian, Hercule Poirot, precum și impresionanta ei lucrare, ”Zece Negri Mititei”, au contribuit, într-un mod pozitiv, sper eu, la conturarea personalității mele ca viitor scriitor. Cum toți scriitorii pornesc de undeva sau își găsesc inspirația în ceva anume, așa am procedau și eu la rândul meu, găsind inspirație în această faimoasă autoare.

Romanul ”Misterul mașinii de epocă” este, așadar, o creație polițistă care are la bază intrigi romantice, dar care se ghidează după reguli logice, reguli impuse de un omolog detectiv al lui Poirot, creat de mine. Pentru a realiza un paralelism între creațiile Reginei Crimei și povestirile mele am adăugat un ”twisted ending” ambelor romane, alegând să îl surprind în acest fel pe cititor.

Cel de-al doilea roman, ”The Game”, este o creație puțin mai specială, pentru că am ales să îl scriu în limba engleză, infuzând note concrete de romantism, detectivism și schimbări de situații în momente neașteptate. Acesta este ultimul meu roman și este creat într-o notă mult mai serioasă și puțin mai detașată decât romanul polițist. Relațiile dintre personaje sunt mult mai profunde, dialogul este mult mai fluid și coerent, iar intriga are o notă clară de originalitate. La bază, povestea conține elemente din ”Zece Negri Mititei”, având o influență clară de romantism și împrumutând în același timp elemente din genul fantasy. Suspansul este pregnant, iar firul narativ este clar și mai ușor de înțeles de către cititor. Țin, totodată, să mai precizez aici, că am găsit o foarte mare ușurință în a mă exprima mai degrabă în limba engleză decât în propria limbă maternă, lucru pe care nu îl pot explica nicidecum ușor. Tind să cred, oferind aici, totusi, o explicație, că limba engleză are o sonoritate mult mai aparte decât limba română, cea dintâi punându-mi la îndemână instrumente mult mai mai rudimentare, spre deosebire de limba nativă, care are o bogăție spectaculoasă de noțiuni și termeni gramaticali și lexicali diversificați.

De-asemenea, comprimate în aceste romane sunt câteva poezii existențiale privind modul în care percepem atât relația cu Dumnezeu, cât și relația cu natura înconjurătoare.

B.N. Cât de importantă este cercetarea pentru tine atunci când scrii o carte?
A.C. Cum am precizat și mai sus, atunci când am scris aceste cărți nu m-am documentat în vreun fel anume, ci doar am folosit influența anumitor scriitori care m-au impresionat în mod special, în acest caz romanele polițiste. Cunosc autori care au realizat pastișe ale unor lucrări celebre, conferind o notă de originalitate lucrărilor lor, așa cum eu am dorit să mă inspir din acest univers al misterelor – pentru ca și lucrările mele să aibă un sens și o rezonanță specială cu cititorii.

Dozajul și eficiența cercetării depind de capacitatea de sinteză a scriitorului, dar și de dificultatea lucrării pe care o compune. O lucrare științifică va necesita întotdeauna o cercetare riguroasă și organizată, în vreme ce operele bibliografice sunt supuse mai degrabă originalității și spontaneității scriitorului în vederea surprinderii și incitării cititorului.

În cazul lucrărilor scrise nu am utilizat o cercetare anume, ci doar m-am folosit foarte mult de imaginație și de creativitate.

B.N. Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice. Există vreun adevăr în asta?
A.C. Ernest Hemingway spunea că scriitorul adevărat este un om singur și nu îl contrazic, deoarece există un grad mare de adevăr în afirmația lui. Scriitorii tind să fie persoane singuratice, pentru că actul de creație presupune izolarea de tot ceea ce înseamnă influență, agitație și acțiune. Scriitorul este, în primul rând, un foarte bun observator psihologic care consemnează acțiunile oamenilor în cărțile lor, îi sondează mental, emoțional, îi critică, îi înțelege, îi denigrează sau îi adoră. Orice este posibil într-o lume ficțională, deoarece realitatea este suprimată, iar unii scriitori preferă să se ascundă la umbra unor asemenea miraje literare.

Singurătatea este principala trăsătură a unui scriitor, pentru că el nu comunică cu lumea, dar scrie despre ea în tăcere.

B.N. Poate fi considerată o meserie activitatea unui scriitor?
A.C. Consider că scriitorul este, înainte de toate, un artist, iar arta se realizeaza întotdeauna la un nivel superior, astfel încât nu putem vorbi neapărat de o meserie oarecare când vorbim de scriitori. Meseriile, în sens general, reprezintă o sursă de venit, dar nu au rol creator, așa că a fi scriitor nu echivalează cu a avea o oarecare altă meserie obișnuită.

Însă, ca sens general, meseria scriitorului reprezintă o formă de muncă abstractă care contribuie societății într-un sens spiritual, încercând să corecteze greșelile oamenilor și să le reflecte cu obiectivitate. Așadar, putem spune că meseria unui scriitor este ca o oglindă a societății.

B.N. Cum te-ai simțit atunci când ai publicat prima carte?
A.C. Când mi-am tipărit primul roman nu pot spune că am avut un anumit auditoriu. Eram la început de drum. Grupul care le-a citit era foarte restrâns, dar sentimentul a fost unul clar de auto-împlinire, realizare și satisfacție interioară.

M-am simțit împlinită, pentru că am reușit să spun ceva mai mult și, poate, să le ofer oamenilor o altă perspectivă asupra vieții.

B.N. Ai nevoie de un loc special unde să scrii?
A.C. Nu în mod deosebit. Nu cred neapărat că un scriitor bun are nevoie de un mediu ideal pentru a crea, întrucât, dacă ne gândim, spre exemplu, la Dostoievski, acesta a creat în decrepitudine și în nefericire aproape întreaga lui viață. Și tocmai aceste suferințe umane au reprezentat motorul celor mai spectaculoase transformări și creații literare rusești.

Dar, în general, îmi este necesar un spațiu calm, liniștit și luminos, deoarece numai așa îmi pot pune ordine în idei și în gânduri.

B.N. Ce reprezintă titlul cărții pentru tine?
A.C. Felul în care este intitulată o carte dezvăluie multe despre carte în sine, dar și despre autor. Citind un titlu îți poți da seama, spre exemplu, dacă un roman aparține genului fantasy, romantic, dramatic, tragic etc., putând intui, în același timp, și conținutul cărții, însă lucrul acesta depinde și de perspicacitatea cititorului.

Titlul unei cărți este ușa înspre o nouă lume unde poți pătrunde numai dacă o deschizi și îi răsfoiești filele.

B.N. Participi la evenimente literare? Dacă da, care a fost ultimul la care ai fost?
A.C. Pot mărturisi că am participat în mod constant la târgurile de cărți desfășurate în fiecare an în cadrul Romexpo București din 2008-2009 încoace și consider că reprezintă o sursă nesfârșită de emoție și entuziasm, deoarece în fiecare an apar noi cărți și noi volume pe care nu te mai saturi să le citești.

De-asemenea, în cadrul Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan (MTTLC), București, (anii 2016-2018), am participat la numeroase cercuri literare realizate cu ocazia vizitei unor autori străini de carte, nativi englezi, alături de care am avut oportunitatea să discutăm, să ne expunem ideile literare, să traducem texte literare și să ne evaluăm propria muncă într-un mod obiectiv. În aceeași perioadă, am participat la spectacolele și recitalurile literare poetice ale Maiei Morgenstern, rămânând impresionată de talentul uriaș al acestei actrițe și de remarcabilul ei talent în recitarea poetică.

B.N. Este avantajat un scriitor cu un EGO uriaș?
A.C. În general, modestia reprezintă cel mai corect instrument pe care îl poate utiliza orice om indiferent de statut, deoarece o stimă prea acută de sine poate duce la îndepărtarea oamenilor de lângă tine. Scriitorul, deși este un om singur, nu trebuie să devină neplăcut în ochii cititorilor, retrăgându-se în proverbialul ”Turn de Fildeș”, pentru că cititorul va simți nevoia în primul rând să empatizez, să fie înțeles și să fie tratat cu respectul cuvenit. Cititorul este, de fapt, invitatul scriitorului, iar scriitorul îi este gazdă. Cât de bine se simte sau se va simți cititorul în lumea creată de scriitor depinde numai de noi și de atmosfera pe care i-o vom crea acestuia.

Așadar, în niciun caz un ego uriaș nu ar reprezenta un avantaj pentru un scriitor, deoarece el trebuie să empatizeze cu cititorul, trebuie să îl trezească din nefericire și să îl facă fericit, dându-i speranță prin scrierile lui.

B.N. Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
A.C. Editura Sfântul Ierarh Nicolae a fost prima editură unde mi-am publicat cartea ”Misterul mașinii de epocă”, urmând ca pe următorul roman să îl public la edituri locale. I-am ales pe acești editori, pentru că au dovedit foarte multe seriozitate și atenție la detalii.

În plus, au fost niște corectori desăvârșiți și au menținut permanent comunicarea cu mine.

B.N. Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
A.C. Consider că cel mai mult ne lipsesc scriitorii curajoși care să vină cu idei revoluționare și să nu le fie teamă să le exprime clar și răspicat. Ne trebuie oameni care să fie foarte pertinenți în primul rând în raport cu cititorii pentru a putea rezona cu ei la un nivel profund și să empatizeze cu ei.

Mă gândesc că o mai profundă ingeniozitate, claritate și capacitate de sinteză a sentimentelor umane sunt foarte utile atunci când încerci să cucerești un public tânăr, în mod special.

B.N. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
A.C. Momentan, nu am publicat în mediul online nimic de felul acesta, însă persoanele care sunt pasionate de lectură, pot accesa următorul link unde pot citi articole scrise de mine despre diferite subiecte, pornind de la literatură și ajungând până la subiecte științifice: pe-fata.com

B.N. Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
A.C. Mă simt onorată să vorbesc cu asemenea oameni deosebiți despre cărțile scrise, fiindcă îmi doresc să cred că prin intermediul cuvintelor putem schimba cu adevărat ceva în lume. Promovând bunătatea, frumosul, natura, tot ceea ce este pozitiv, putem avea o șansă la crearea unei societăți unde să primeze calitatea și nu cantitatea culturală.