Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori oferite de Booknation.ro

Interviu cu Cristian Niculcea

Emanuela Istrate: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Cristian Niculcea: Întrebare mai grea nu e decât “Ce faci?”. 🙂 Pe cititor, mai ales atunci când nu te-a adăugat la favoriți, îl interesează ce-i oferi în paginile scrise. Cu excepția cazului în care lucrarea tratează subiecte din domenii pentru care e nevoie să se știe competențele autorului. Amănuntele de tip CV cred că sunt irelevante aici și oarecum și în general, mai ales când prin ele se urmărește să se atingă standarde, confirmări, așteptări ale, pentru și din partea… împrejurului.

E.I. Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
C.N. Vă voi spune despre… cărți: Contuzii noetice, publicată la editura Vremea; Proiectul Anemona și Pustiul celui de-al nouălea cer, publicate la editura Datagroup (ar mai fi fost două, anterior, însă pe acelea le-am cam renegat). Prima reprezintă un volum de aforisme, cugetări ironico-satirice referitoare la conduita speciei sau la individul depășit de constrângerile prezentului, apăsat de propriul determinism. Volumul e încheiat cu poezii construite în aceeași manieră. Musai în rimă. Consider că rima este, dacă nu măsura cea mai înaltă a reușitei lirice, măcar un indicator peste al cărui prag ar trebui să treacă toți făuritorii de poezie. Rima albă oferă prea multă larghețe. La fel cum e genul fantasy în beletristică. Lucrul complicat e să respecți rigorile, încadrările, să nu te întinzi Păsări-Lăți-Lungilă pe tarla.🙂 E infinit mai greu să jonglezi cu metafore și alte mijloace artistice încadrându-te în măsură, în rimă, în versificație. După cum și a respecta legile fizice ale universului așa cum îl cunoaștem pentru a crea o poveste e incomparabil mai dificil decât să debordezi în spațiul guvernat de ceea ce stabilește autorul genului fantasy.

Celelalte două volume constituie înregimentarea în segmentul thriller al beletristicii. Pentru că mi-am dorit să aflu dacă pot acoperi mai multe arii, pentru că mereu m-a fascinat complexitatea pe care o oferă un thriller bine închegat, care să te plimbe labirintic și să-ți păcălească presupunerile. ”Anemona” și ”Pustiul” sunt de sine stătătoare, însă au un personaj comun. Pentru mine, din postura de cititor, e mai captivant să citesc serii conținând istoria unui personaj, să-l urmăresc, să mă atașez.

E.I. Cum s-au născut cărțile?
C.N. Nu atât cărțile, cât visul de a scrie o carte. Dintr-un mixt de plăcere, dorință, pasiune, ambiție și un satisfăcător miraj al unei reușite atingând standardele de calitate. Începuturile, cele în care scriam versuri au fost din joacă, din curiozitate. Primele erau de tot râsul și de tot plânsul. 😊 Apoi din curiozitatea abordării epicului după ce mă “scăldasem” prin tărâmul liric. Pasionat de scrierile aparținând genului thriller, cu toată admirația pentru mințile care pot concepe ițe încâlcite, idei complexe, acțiuni captivante, am vrut să pot și eu. Și, ca să ies puțin din coloană, am gravat cu ”decorațiuni” la cap de capitol, așa, pentru pigmentație. Impresia artistică e o condiție sine qua non.

E.I. Când a început să crească această vocație de a scrie, de a crea?
C.N. Nu a fost un vis, ci descoperirea unei întrebări: cum ar fi? S-a transformat într-un țel. Iar pentru șlefuirea scriiturii a fost nevoie de exercițiu. Dublat de o mai mare atenție asupra modului de construcție a lucrărilor lecturate. În cazul meu, cam nouăzeci de procente sunt muncite, restul de zece, sclipiri. Așa, un fel de fainoșag. 😀

E.I. Poate fi considerată o meserie activitatea unui scriitor?
C.N. Probabil dacă ar exista diplomă de absolvire. Altfel, poate fi un hobby care să te facă meseriaș pe un segment literar. Însă, dincolo de acestea, e nevoie de o piață de carte care să permită și să ofere autosusținere autorului.

E.I. În prezent lucrezi la o carte nouă?
C.N. M-a lovit gândul să încerc și text muzical. E diferență suficientă între poezia în formă rimată și compoziția de text muzical. Mi-au “ieșit” câteva, dar formațiile românești care fac muzică, subliniez și accentuez, fac muzică, își compun singure textele. Sunt disponibile pe pagina de Facebook, de le va revendica cineva rog să mă anunțe.

E.I. Cum te-ai simțit atunci când ai publicat prima carte?
C.N. Ușurat. A fost multă zbatere la începuturi. Și foarte puțină receptivitate întâmpinăm din partea editurilor.

E.I. Care este motivația ta atunci când scrii?
C.N. Să faci ce-ți place e marele factor motivator. Cum nu prea am găsit activități care să-mi placă, aici cel puțin eram stăpânul timpului meu. M-am încăpățânat. 🙂

E.I. Ai un jurnal în care scrii?
C.N. Când scriu, o fac la tastatură, în Word. Numai dacă îmi vine vreo frază mai acătării și există riscul s-o uit, atunci mă grăbesc s-o notez.

E.I. Există vreun indiciu sau un secret din viața ta pe care l-ai inclus în carte?
C.N. Prin intermediul personajelor mi-am manifestat unele preferințe muzicale. Poate or mai fi și crezuri, trăsături, dar așa, mai cu pipeta, ca să nu iasă la iveală toate slăbiciunile. Sau ca să nu mă confund cu vreun supererou. 😀

E.I. Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
C.N. În ordine cronologică, editura Didactică și Pedagogică la primul volum de versuri, apoi Vremea, Datagroup. Ele m-au ales, nu eu. Ceea ce n-a fost rău deloc. Ca să fii în masura de a alege tu… ehe, cale și mai lungă. Apreciez și mulțumesc. Ultimele volume publicate sunt de o realizare grafică remarcabilă. Pe măsura textului.

E.I. Care sunt scriitorii români care te-au marcat? Dar cei din literatura universală?
C.N. Am citit prea puțin. Și nimic din ceea ce se recomanda ca lectură extrașcolară. In general cărți de aventură, polițiste, SF prin copilărie, adolescență. A, să nu uit basmele.😀 Nu am putut citi clasici deloc, nu m-am acomodat cu scriitura necontemporană decât dacă se încadra în genurile enumerate. Acum citesc de-ale științei și din când în când câte o beletristică. Dar, da, m-a fascinat Adrian Păunescu pe vremea când citeam poezie. Recent, am descoperit și un poet care îi seamănă ca talent, stil, contemporan cu noi, Dragoș Niculescu.

E.I. Ai o carte pe care o recitești ocazional deși o cunoști pe dinafară?
C.N. Mai multe. Cam ce am prin bibliotecă le mai recitesc la câțiva ani. Cu alt ochi critic, altă înțelegere.

E.I. Trei cărți pe care oricine ar trebui să le citească și de ce:
C.N. “Ar trebui” sună a impunere. Nu pot face recomandări, ci numai sugestii. Bazate pe subiectivism. Și de ce trei? A devenit 3 o cifră privilegiată… 😊

  1. Sapolsky – Behave. Biologia ființelor umane în ipostazele lor cele mai bune și cele mai rele
  2. Richard Dawkins – Lumea ca un mare spectacol
  3. Daniel Levitin – Creierul nostru muzical

Din cărțille mai sus, afli. Despre cum suntem construiți și despre ce ne înconjoară.

  1. Andru David Simionoiu – Deziluzionistul. O ironie suicidară excepțională, o delăsare încântător explicată.
  2. Cristian Niculcea – Pustiul celui de-al nouălea cer. Pentru că are și acțiune și mesaj și meșteșug. Cred că ar merita un film. 🙂

E.I. Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
C.N. Poate că felul în care arată e proporțional cu nivelul economiei naționale. Și/sau cu gradul de cultură al populației, cu voracitatea mercantilă a unor editori. Și, derivat din ele, cred că o lipsă ar mai fi surplusul de maculatură kitschoasă, dezbătând nonvaloarea, alimentând subcultura. Sau doar mediocră. Unele dintre acestea, promovate insistent. Pseudoscriitori, pseudopoeți.

E.I. Care e cea mai mare provocare din viața unui scriitor din România în opinia ta?
C.N. E atât de largă varietatea de la individ la individ încât să-mi dau cu părerea căutând un răspuns universal aplicabil ar fi eronat. Pot vorbi doar în numele meu. Cea mai mare a fost să reușesesc publicarea unui volum de poezie. Iar următoarea, să izbutesc și pe partea de proză beletristică. Acum, dacă ar fi să urmeze o alta, cum să-mi țin personajul în viață într-o manieră mai veridică decât a lui John McClane în Die Hard. 😀

E.I. Se poate trăi din scris în România?
C.N. Sunt câțiva mari care se poate să o facă. Cu marketingul aferent. Altminteri, e mai mult un hobby păgubos.

E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
C.N. Site-urile editurilor care m-au publicat, librăriile online și distribuitorii online (Librarie.net, Emag).

E.I. Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
C.N. Să păstreze echilibrul între lectură și celelalte activități care le dau satisfacții. Să trăiască și printre cărți, să se mențină vii și dincolo de ele.