Interviu cu Adrian Buzdugan, autorul cărții „Freddie”

Emanuela Istrate: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, poţi să ne spui câteva lucruri despre tine?

Adrian Buzdugan: O, asta e întrebarea cea mai grea! Aş fi peferat să fie ultima. Oricum, în mod cert, va fi ultima la care voi şti vreodată să răspund într-un mod rezonabil. Un ins care scrie cred că se redefineşte permanent sau adună încontinuu piese disparate din puzzle-ul pe care îl reprezintă, pe care îl construieşte – uneori sisific. Cred că sunt un individ nemulţumit, un perfecţionist. Pe timpuri aveam şi umor – îmi place mie să cred – şi-l tot căram după mine, numai că ciudăţeniile societăţii în care am trăit mi-au şters zâmbetul de pe buze, lucru de neiertat.

E.I. Care a fost prima carte pe care ai citit-o?

A.B. Spre ruşinea mea, nu mai ţin minte. Sutele, miile de cărţi de după au acoperit-o. Să fi fost vreo carte de poveşti, vreo carte de benzi desenate, nu ştiu. Sigur a fost bună, dacă i-au urmat cărţile de aventuri, romanele franţuzeşti, cărţile de popularizare a ştiinţei, cărţile serioase, cele de istorie, filosofie, seriile de autor etc.

E.I. Ce alte pasiuni mai ai pe lângă scris?

A.B. Hm, nu ştiu dacă scrisul e o pasiune în cazul meu. E adevărat, nu trăiesc din scris, dar n-aş lua ceva care mă chinuie – scriu greu – drept pasiune. Cititul e o pasiune pe care o am. Muzica bună, filmul, teatrul, arta în general, drumeţiile, călătoriile. Cine ştie, când am să mai acopăr câte ceva din Bucket List poate am să mai dau peste vreo pasiune.

E.I. Cum s-a născut cartea „Freddie”?

A.B. De câţiva ani buni mi-am propus să fac un soi de antitrilogie, mai bine zis un triptic. Primul volum a fost chiar cel de debut, „Capela excomunicaţilor”, (Ed. Humanitas, 2010), am continuat cu „Citadela de fier” (Ed. Tracus Arte, 2012) şi trebuia să închei cu „Bastioanele amărăciunii”. Titlul fiind însă unul livresc, poate în parte puţin cam vetust, poate în parte şi puţin cam pretenţios, am căzut de acord cu editorul pentru „Freddie”, nume care sper că va incita curiozitatea cititorilor. E un personaj pe care nu ştii de unde să-l iei sau, ca să fim mai aproape de realitate, chiar de negăsit.

Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori disponibile pe GoodRead.ro

Fiecare parte din construcţia gândită ca o cetate, fie că e vorba de capelă, citadelă sau bastioane, este, fireşte, independentă, altfel n-ar mai fi o antitrilogie! Cele cincisprezece „povestiri ultimative” din „Capela excomunicaţilor” şi cele cincisprezece „proze riscante” din „Freddie” / „Bastioanele amărăciunii” străjuiesc romanul – manifest, „Citadela de fier”. „Freddie” cuprinde povestiri scrise pe parcursul a douăzeci şi cinci de ani, povestiri care am considerat că merită să fie scrise şi să vadă lumina tiparului. Unele dintre ele au mai apărut în antologii, reviste literare, altele au fost premiate…

E.I. Ce reprezintă “ „Freddie”” pentru tine ca scriitor?

A.B. Povestirea pe care volumul o conţine, „Freddie”, e rodul unei experienţe amare. Am scris-o la vreo lună, cred, după ce a murit Freddie Mercury şi, după albumele ascultate la repezeală, aşa, ca într-o modă cernită, când uitarea deja începea să se aştearnă. Nu m-am putut obişnui niciodată cu pierderea, topirea în uitare a unei fiinţe dragi sau a unui mare artist, a unui om valoros care s-a dus. Şi acum, cu Facebook-ul, în astfel de cazuri se face tam-tam o zi, maxim două, apoi o astfel de postare e deja expirată, nu mai prezintă interes. Şi e mare păcat că pentru unii, Robin Williams, Prince, Jerry Lewis şi alţii ca ei mai trăiesc doar o zi. Dacă e vorba de carte, de „prozele riscante”, cred că e o despărţire de un stil, de o promisiune, de un mod de abordare a literaturii.

E.I. Îți mai imaginezi viața fără scris?

A.B. Ha! Cred că în fiecare zi fac acest exerciţiu. Cum să nu-mi imaginez o viaţă în care să nu mai fiu apăsat de blestemul că pot şi că trebuie să fac acest lucru? Iar la pauza pe care am luat-o din nou de la scris, după apariţia lui „Freddie”, tare mi-e ca acest volum să nu reprezinte chiar un punct final. Mă gândesc şi nu mă gândesc să continui cu un roman, cu o piesă sau cu un eseu.

E.I. Ați scris o carte pe care nu ați publicat-o?

A.B. Oho! Am scris mai multe pe care nu le-am publicat. Un roman de dragoste, am început o trilogie istorică, o culegere de nuvele la persoana a doua… Bine că s-au pierdut sau au fost distruse. Mai nou, mă gândesc la cartea pe care aş dori să o scriu, o întorc pe toate feţele, o cântăresc, o preţăluiesc, apoi, nemulţumit, nu o mai scriu. Trebuie să recunosc, aşa e mult mai simplu.

E.I. Ai nevoie de un loc special unde să scrii?

A.B. Pentru o carte, îmi doresc să am parte doar de tensiunea interioară. Exterior, prefer să fie linişte, să beneficiez de un anume echilibru. Nu contează că e la munte sau într-o odaie micuţă dintr-un orăşel. Mi-e greu să cred totuşi că aş putea scrie într-o metroplă, nu cred c-aş putea ieşi din ritmul infernal pe care îl are o aglomerare urbană.

E.I. Unde îţi pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde îţi pot cumpăra cărțile?

A.B. Pe Facebook. Cel puţin atât cât scap printre degete. În ceea ce priveşte cărţile, toate pot fi găsite în librăriile din marile oraşe sau în cele on line. Humanitas, Cartea Românească, Tracus Arte, Adenium au o bună distribuţie. Văd că „Freddie” e din nou disponibilă pe elefant.ro şi poate fi vânată la reducerea cu 50% din preţul de pe copertă.

E.I. Câteva cuvinte pentru cititorii GoodRead.ro?

A.B.  Să le recomand să citească „Freddie” ar fi prea frust, să mă autocitez ar fi de-a dreptul jenant. Pot să îşi facă însă o idee despre ultima carte pe care am publicat-o citind o proză sau două, „Tijd”, de exemplu , „Ghostwriter” sau „Chera Ghelase”, apărute în revista „Viaţa Românească”, pe care le pot găsi iarăşi free, on line.

Multă sănătate le doresc cititorilor GoodRead.ro! Câteodată cititul nu ne poate scoate din pasele proaste sau din necazurile pe care le traversăm, dar… – iar ce este în continuarea acestui „dar” îi las să descopre singuri, poate că e o lume, poate câteodată e o salvare, o explicaţie… Şi le mai doresc să aibă parte doar de cărţi care le sunt pe plac, doar acestea formează cu adevărat un om.

 

Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)
Câștigă cartea săptămânii
Peste 8000 goodreaderi s-au alăturat Tribului GoodRead.ro și participă săptămânal la concursul Cartea Săptămânii, în care oferim ca premii multe 📖 foarte faine! Hai și tu! 👍

Descoperă cartea săptămânii

Iubim comentariile tale :)